Lettera-A

print
Lettera-A
© Copyright by
DUCATO di PIAZZA PONTIDA
24122 BERGAMO - Piazza Pontida,41
Tel.035.210276
A norma della Legge sul diritto d’autore e del Codice Civile
è vietata la riproduzione di questa pubblicazione in tutto o in parte
con qualsiasi mezzo elettronico,meccanico,fotocopie,microfilms,registrazioni o altro.
Dizionario italiano-bergamasco a cura di
CARMELO FRANCIA
EMANUELE GAMBARINI
a- a, (dall’a alla zeta)da l’a fina zó
al bös, da l’a fina al ron, dal ron al
con
abate- abàt, abate, (canonico)
canònech, calònech
abbacchiare -bacà, pergà, pertegà
abbacchiato - (sono a.) a l’ par ch’i
m’àbie bastunàt sö
abbacinante - (luminoso)lüminùs*
abbaco- abàch, abachì
abbadare - badà, fà bada
abbagliamento- (illusione) ilüsiù
abbagliante - (luminoso)lüminùs*
abbagliare- barbelà i öcc, (accecare)
inorbì, (affascinare) incantà,
infasnà,(illudere)ilüdì*,
(ingannare) inganà, buserà, ciulà,
gabolà, oselà, ingabolà
abbaglio- (errore)erùr, futa, marù,
marunada, capelada, fal, (prendere
un a., sbagliare) sbaglià, falà,
(sbaglio)sbaglio, (splendore)
splendùr, spiandùr
abbaiare- baià, bupà, bór, borì,sbecà,
(gridare) cridà, cassà fò di vèrs, fà
di vèrs, (lamentarsi) lömentàs,
(latrato), bài (protestare)protestà
abbaino- lüsaröl, (stanza)stansa
abballare- (imballare) imbalà
abballottare- (ballottare) balotà
abballottolare - (spiegazzare)
strafognà, strefognà
  abbambinare- (trasportare)trasportà*
abbandonare- abandunà, bandunà,
oltà la schéna, (rifl.) bandunàs,
lassàs indà, (confidare) confidà,
(cedere) céd, cedì, rèndes, rendìs,
(dare) dà, (deporre) mèt zó,
deponì, (dimettersi) dimètes,
(disertare) desertà, (lasciare) lagà,
lassà, (omettere)lagà fò, lagà föra,
lassà ‘n biànch, (recedere)
decampà, (rinunziare)rinunsià,
renönsià,(ritirare)ritirà,
(sacrificare) sacrificà,
(scapricciarsi)scaprissiàs,
(sfogare)sfogà, sfogàs,
(tralasciare)tralassà,(trascurare)
trascürà, trasandà, lassà ‘ndà
abbandonato- (solo)sul, sól, sul
sulèt
abbandono - (in a.)a l’abandù
abbarbagliamento- barbelamét de
öcc, orbéra
abbarbagliare- imbarbaià,
(abbagliare) barbelà i öcc
abbarbagliato - (sbalordito)
sbalordìt*, sbalurdìt*
abbarbicare -(stringere) strèns,
strenzì
abbarbicarsi- (radicare)mèt i raìs,
fà i raìs, (stare)stà
abbarcare- (raccogliere)tö sö, regói,
reguì, argòi, catà sö
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
abbaruffare - (disordinare)
desurdenà, disurdenà, desgiöstà,
(litigare)litigà, èss in càösa,
(rissare)tacà lite
abbaruffarsi - (azzuffarsi) rampàs
adòss
abbaruffio - (disordine) desùrden,
disùrden, (rissa)lite
abbassamento- sbassada, (a. di
prezzo, ribasso)ribàss,
(deposizione) deposissiù
abbassare- bassà, sbassà , (calare)
calà, lassà zó, (abbassarsi,
chinarsi) sbassàs zó, (declinare)
declinà, (degnare) degnà,
(degradare) degradà, (diminuire)
smenüì,(piegare)piéga,
(ribassare)ribassà*,(scendere)
vègn zó, indà de ‘n zó, (spingere)
rösà, rüsà, sbötà, sbörlà, spuncià,
(umiliare)ümilià
abbasso- abàss
abbastanza- assé, abastansa, (assai)
assé, (sufficienza)süficènsia
abbattere- tirà zó, abàt, abatì,
(abbacchiato) bacàt, (affranto)
sdernàt, (demolire)demolì*,
bötà zó, (disfare) desfà,
(indebolire)indebolì, (macellare)
macelà*massacrà, (rovinare)
rüinà, (scalzare) scalsà, (stancare)
stöfà, (uccidere)copà, mandà al
creatùr, (vincere)èns, enzì, vèns,
venzì
abbattersi- abatìs, abàtes, (decadere)
decadì
abbattimento - (disperazione)
disperassiù,(malinconia)
malinconéa, biligòrnia, tenebréa,
(stanchezza)strachèssa,(strage)
strage, sfarsabatàia, massacro,
mazacara
  abbattuto - abatìt, (debole) débol,
(stanco)stöf, strach
abbatuffolare- biglotà
abbazia - badéa, (convento) convènt,
(chiesa) césa, gléssia
Abbazia (loc.) - Badéa [i póm/i
carbunér de (soprannomi)]
abbecedario - abecedare, abicidare,
(abbici)abicì, (alfabeto) alfabèt,
(sillabario)silabare
abbellimento- (fregio) fris,
(ornamento)ornamènt*, ornamét*,
(paramento)paramét, paramènt
abbellire- abelì, (adornarsi) cincinàs,
mètes a la èa, (decorare) decorà,
(ornare) ornà, feità
abbeverare- dà de biv ai bèstie, fàle
biv
abbeverarsi - (bere) biv
abbeveratoio- biaröl, albiöl
abbigliamenti - (a. vani)
ferlechinade, ferlìch ferlòch
abbigliamento- (a. delle bestie da
tiro, finimento) förnimènt
abbigliare- estì, vestì, (rifl.) estìs,
ginginàs sö, fàs bèl, mètes a la éa,
(ornare) ornà, feità, (vestire)estì,
vestì,(v. in gala)mètes in parada
abbigliatoio - (stanza)stansa,
(toletta)toalèta
abbinare - binà, (appaiare) perà,
(unire)ünì, mèt insèma
abbindolamento- (inganno)ingàn,
bassèta,(lusinga) lüsinga*,
(zimbello)sàmbel, bagèl, pacèl
abbindolare- imbindolà*, ingabolà,
(imbrogliare) imbroià,(ingannare)
inganà, buserà, ciulà, gabolà,
oselà,(scroccare)scrocà, menà la
röda, fà ‘l rödù
abbiosciare- (indebolire)indebolì
abbisognando- al caso
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
abbisognare- bisognà, ertì, scömì
abboccamento - (appuntamento)
apuntamènt, (congresso)
congrèss*,(convegno)convègn*,
(visita) vìsita, ìsita
abboccato- (pieno) pié
abbocconare - (partire in piccole
parti)taià sö a bocù
abbonacciare - (calmare) calà,
padimà, (placare)placà
abbonamento- abunamènt
abbonare- bunà
abbondante- bondànt, (largo)largh,
(molto)tant, tantèl, tantelèt, féss,
fiss,(pieno) pié,(ricco)réch,
sciòr, sciùr
abbondantemente- (abbastanza)
assé, abastansa
abbondanza- bondansa, bondéssia,
(averne in a.) ìghen de ènd, (essere
nell’a.) ìgla ucia, (in a.) a balòch,
(a. meravigliosa) a l’ghe n’è ü
spetàcol, (grande quantità) sdèrna,
öna sbörlada, (a bizzeffe) a
brondós, (cuccagna) cöcagna,
(eccesso) ecèss,(infinità)infinità*,
(quantità)quantità, (ricchezza)
richèssa*
abbondare- bondà,(concedere)
concéd*, (largheggiare)
larghegià*, larghesà*
abbonire - (calmare) calmà, padimà,
(placare) placà
abboracciatura- (lavoro)laùr,
laorére
abbordare - (approdare) indà a rìa,
(incontrare) incontrà
abborracciare- fà i laùr ü tat la
pèrtega, (fare) fà,(strapazzare)
strepassà
abborracciato - (precipitoso)
precipitùs*
  abbottonare- butunà sö, (allacciare)
lassà sö
abbottonatura- butunéra
abbozzare- abossà, sbossà,
(dipingere) depèns, depengì,
(dirozzare) sgrossà zó, (disegnare)
dissegnà, dessegnà, (fare) fà,
(formare) furmà,(digrossare)
sgrossà zó, (scrivere)scriv, scriì,
(sorridere)grigninà
abbozzo- abòss, sbòss, (bozzetto)
sbossèt, abossèt, (descrizione)
descrissiù, (disegno) dissègn,
dessègn,(lavoro)laùr, laorére,
(minuta)minüta,(modello) modèl,
(schizzo)schéss,(scritto)scrécc
abbracciaboschi - (edera)édera*,
édra, sempervérd, ninòla, égna,
lécna, irna
abbracciare- brassà fò, (cingere)
senzì, (circondare)sircondà*,
sercià, sircià,(comprendere)
comprènd*, (contenere) contègn,
contegnì, (prendere)ciapà, catà,
tö,(stringere) strèns, strenzì,
(unire)ünì, mèt insèma
abbraccio- (saluto)salüt
abbraciare- (ridurre in brace)
imbrasà
abbrancare- brancà, rancà, sanfà,
(afferrare) ciapà sald,(prendere)
ciapà, catà, tö
abbreviare- (accorciare) scörtà,
(diminuire) smenüì,(ridurre)
ridüs, ridüsì
abbreviatura - (compendio) abregé
abbreviazione- (sigla)sigla*
abbrezzare- (rabbrividire)sgrisulà,
vègn cóld e frècc
abbrividire- bagolà del frècc,
sgrisulà,(rabbrividire)sgrisulà,
vègn cóld e frècc
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
abbronzare- brös-ciunà,(scurire)
scürì, fà ègn iscür,(strinare)
strinà, scambörlì
abbronzato- còcc del sul
abbruciacchiare -(strinare)strinà,
scambörlì
abbruciamento- brüsamét,
(incendio)incèndio, brusamét
abbruciare - (bruciare) brüsà,
(seccare)secà
abbrunare - (annerire) snigrà
abbrunire- (abbronzare) brös-ciunà,
(scurire)scürì, fà ègn iscür
abbrustolire- bröstölì, strinà,
scambörlì, (cucinare) cüsinà, fà de
mangià, (strinare)strinà,
scambörlì
abbuiare- (oscurare, scurire)scürì,
fà ègn iscür
abbuonare- bunà
abbuono- abóno
abburattare- bögatà
abdicare-(abbandonare) abandunà,
bandunà, (dimettersi) dimètes,
(lasciare) lagà, lassà, (rifiutare)
refüdà,(rinunziare)rinunsià,
renönsià
abdicazione- (abbandono)abandù,
(rifiuto)refüt
Abele- Abél
aberrazione- (errore)erùr, futa,
marù, marunada, capelada, fal,
(pazzia)passéa, laùr de macc
abete- aès, (a. bianco)paghéra,(a.
rosso) pighéra,(frutto dell’a.)
löganga, bisòca, (a. grosso) aessù,
(ramo tagliato di a.)dasa
abietto - (cattivo) catìv,(vile)sbris
abile- àbel, (a. a far qualcosa) riàga
a fà ergót, (bravo)bravo, (buono)
bù, (capace) capasse, (furbo)
förbo, magnà, (idoneo) bù
  abilità- abilità, (bravura) braüra,
(capacità)capassità*,
(competenza)competènsa*,(dote)
dòta, dóte, (furberia) förberéa,
(ingegno) inzégn, (maestria)
maestrìsia,(perizia)perìssia,
(avere a., potere)püdì, pödì, podì,
(possibilità)possibilità*, (pratica)
pràtica, (sapienza)sapiènsa*,
(sicurezza)sigürèssa,(valore)valùr
abilitare- abilità, facoltisà
abisso- (dirupi) grèbani, grébegn,
grémegn, infèren, infèrno, (ostacolo)
ostàcol, (pericolo)perìcol,
(precipizio)pressepésse, valòrca,
(profondità)profondità*, (rovina)
rüìna, röìna, (voragine)böder
abitante- abitànt,(paesano)paisà,
(popolazione)popolassiù*
abitare- abità, (a. nella medesima
casa) stà ‘n de medésma pórta,
(dimorare) abità, stà de cà,
(stabilire) stabilì, fissà,(stare)stà
abitato -(città) sità, (paese)paìs
abitazione- abitassiù, (aver a.
contigua) stà a öss a öss,
(appartamento) apartamènt, (casa)
cà, (dimora) abitassiù
abito- àbet, vestìt,  (l’è mia l’àbet che
fà ‘l frà), (a. domenicale) àbet de
la fésta, (a. da mascherata,
domino) dòmino),(a. lugubre)
brüna, (a. lungo e largo) giòna, (a.
misero e scarso) àbet strincàt
adòss, àbet poerì, miserì, (a. per
cavalcare) redingòt, radingòt, (a.
talare) èsta de prét, (di chi indossa
a. non acconci) èss ü spèl e öna
scarpa, (veste, marsina) marsina,
(complessione) complessiù,
(portamento)portamét*,
(temperamento)temperamèn
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
abituale- (ordinario) ordinare, üsüàl,
(solito)sólet
abitualmente- (ordinariamente)
d’ordinare
abituare- abitüà, (assuefare) assüefà,
(esercitare) esercità
abitudine- abitüdine, (a. non buona)
vésse, (condotta) condòta,
(esperienza) esperiènsa, speriènsa,
(modo)möd, fòsa, rassa, (usanza)
üsansa, (uso)üs, üso, vóga
abiurare - (apostatare, rinnegare)
renegà la féde,(rinunziare)
rinunsià, renönsià
abluzione - (bagno) bagn, stansa de
bagn, (lavanda) laànda, leànda,
(lavata)laàda
abnegare- (sacrificare) sacrificà
abnegazione- (generosità)
generosità,(privazione) priassiù,
(sacrificio)sacrefésse,(virtù)
virtü, irtü
abolire - abolì*,(annullare)anülà*,
mandà a mut
abominare - (disprezzare) spressà,
pissàga sura, despresià,(odiare)
odià, iga in öde, (sdegnare)
desdegnà
abominazione- (odio)öde,
(profanazione)profanassiù*
abominevole- (indegno)indègn
abominio- (infamia) infamia,
infamità,(vergogna)ergògna
aborrimento - (avversione) aversiù,
(odio)öde
aborrire - (disdegnare, sdegnare)
desdegnà, (odiare) odià, iga in
öde, (ripugnare)repögnà, ripögnà
aborto- dispèrsa
abradere - (cancellare)cancelà*,
scanselà, (radere)rasà, (raschiare)
raspà
  abrasione -(spellatura) speladüra,
(cancellatura) scanseladüra,
(taglio)tài
abrogare - (abolire)abolì*, (annullare)
anülà*, (revocare)reocà*
abusare- abüsà, (approfittarsi)
prealìs, (prevalere)prealì,
(profittare)profità*,(usurpare)
üsürpà
abusivo- abüsìv
abuso - abüso, (eccesso) ecèss,
(torto)tórt, intórt,(vizio)vésse,
ésse,(volontà)olontà
acagiù- (mogano)mòghen
acaro- (pidocchio)piöcc, trotapià,
piosèi, (zecca)zèca,(a. del
formaggio)tara
acca- aca, (non capire un’acca) capì
öna pitaca,(minuzia)minüssia,
minössia
accademia- cadémia, (scuola) scöla,
(università)üniersità*
accadere - söcéd, söcedì, (capitare)
capità, (incogliere) imbatìs bé (o
mal),(intervenire)intevègn*,
intervegnì*,(riuscire)reüssì,
(seguire)següì*,(sopraggiungere)
rià adòss,(succedere) söcéd
accagionare- (incolpare)incolpà,
bötà adòss la cólpa
accalappiacani- massacà
accalappiare- rocolà, (allacciare)
lassà sö,(imbrogliare) imbroià,
(ingannare) inganà, buserà, ciulà,
gabolà, oselà, ingabolà,(lusingare)
lüsingà, dàgla ucia,(prendere)
ciapà, catà, tö
accaldare- (riscaldare) cassà calùr,
fogà,(scaldare) scoldà
accaldarsi- (faticare) fadigà, sfadigà
accaldato -(rosso in faccia)
scalmanàt
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
accalorare- (infervorarsi)infogàs
dét, tösla cólda, inforlarmàs,
scoldàs dét in vergót, (eccitare)
fogà sót
accampare- (pretendere) pretènd,
pretendì
accaneggiare- (perseguitare)
perseguità
accanimento- (odio)öde,
(ostinazione)ostinassiù
accanito - (ostinato) incagnàt,
incagnìt
accanto- atàch, atóch, apröf*
accaparramento- (incetta) amàss
accaparrare- (acquistare) aquistà,
(caparrare) incaperà, (fissare)
fissà, (obbligare)obligà,
(preparare) preparà
accapigliamento- (rissa)lite
accapigliarsi- tiràs (ciapàs) per i
caèi, ciapàs per ol söf, spelöcàs,
(azzuffarsi) rampàs adòss,(rissare)
tacà lite
accappatoio- rochèt, (asciugamano)
sügamà, (mantello)mantèl, freröl
accappiare- (annodare) ingropì, fà
sö ‘l gróp, (legare)ligà
accapponare- capunà, (a. la pelle)
vègn sö la pèl de póia, o d’óca, o
de capù
accaprettare- (legare)ligà
accapricciare- (raccapricciare)
insörì, insürì, reböfàs
accarezzare- cocolà, carensà, fà di
carèsse,(lusingare)lüsingà, dàgla
ucia, (toccare)tocà, (vezzeggiare)
fà di móche
accarnarsi- (incarnarsi) incarnàs
accartocciare- intorcià sö, intorcià ‘n
d’ü scartòss, scartossà, (rifl.)fàs sö
compàgn d’ü scartòss, (avvolgere)
turcià sö, invoià sö, (piegare)piéga
  accasamento- (matrimonio)
matrimòne, sacramènt del söcher
accasare- (maritare)maridà,
(sposare) spusà,spusàs
accasciamento - (debolezza)
debolèssa, (disperazione)
disperassiù, (sconforto)sconfórt*
accasciare- (indebolire)indebolì,
(spossare)sloià, sloiàs,(stancare)
stöfà
accasciarsi- (avvilirsi) avilìs
accasciato - (debole) débol,(stanco)
stöf, strach
accastellare -(ammucchiare) montunà
accatarramento- (raffreddore)
fregiùr
accattabrighe- litigù,
(attaccabrighe)tacabrighe*
accattare- (elemosinare)elemosinà*,
elemusinà*,sircà la carità, indà a
la sirca, bàtela, (raccattare)ciapà,
catà, tö,(raccogliere)tö sö, regói,
reguì, argòi, catà sö
accatto- (elemosina)limòsina,
limösna, lemüsnì,(questua)sirca,
sérca
accattonare- (mendicare)sircà sö,
bàtela, indà a fà baià i cà
accattone -(mendico)sircòt, pitocù,
(povero)póer, póer diàol, poarèt,
poerèt
accecare- inorbì,(illudere)ilüdì*
accecato - (cieco)òrb
accedere -  (consentire) consènt,
consentì, (entrare) entrà, indà de
dét, vègn de dét,(salire)vègn sö,
indà de ‘n sö
acceleramento- (fretta) frèssa
accelerare- sveltì*,(a. il passo)
slongà ‘l pass, (sollecitare)fà
premüra, mèt ol soghèt a la góla,
fà frèssa
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
accendere- impïà, impissà, (a. il
fuoco) tacà ‘l föch, (a. l’animo)
scoldà sö ergü, (ardere) bampà,
(attizzare) stissà sö, (destare)
desdà, (eccitare) fogà sót,
(elettrizzare) eletrisà, (incendiare)
incendià*, (infervorarsi) infogàs
dét, tösla cólda, inforlarmàs,
scoldàs dét in vergót, (infocare)
infogà, (innamorare) inamurà,
(istigare)istigà
accendersi - (bruciare) brüsà
accenditoio- cana de ‘mpissà sö
accennare - (far cenno)fà sègn, fà ‘n
sègn, fà ‘nsègna,(designare)
designà*, (dire) dì, (indicare)
indecià, indicià,(mostrare)mostrà,
(ricordare)regordà, (segnare)
segnà
accenno- (segno) sègn
accentare- acentà,(pronunziare)
pronüncià*
accento- acènt, assènt, (pronunzia)
pronüncia*,(suono)sóno, (tono)
tóno, (voce)us, vus
accentrare- (raccogliere)tö sö,
regói, reguì, argòi, catà sö
accentuare- (leggere)lès, lesì
accerchiare- (cerchiare) insercià,
sercià, sircià, (chiudere) serà,
(circondare)sircondà*, (girare)
girà
accertamento - (verifica)verificassiù
accertare- (a. per vero)mèt öna mà
söl föch, (rifl.) indà al fónd de
ergót, (assicurare) sigürà,
(stabilire) stabilì, fissà, (verificare)
verificà
acceso- impéss, (essere a.) lüs, lüsì,
(rosso)róss
accessibile- (aperto) èrt, aèrt, vèrt
accesso- (entrata) entrada,(ingresso)
  ingrèss,(insulto)insölt*, (luogo)
löch, (porta)pórta,(trasferta)
trasfèrta
accessorio- acessòrio,(parte)part,
(secondario)segondare
accetta- manéra, (scure)sgür
accettare- acetà, (non a.) refüdà,
(ammettere) amèt, (approvare)
aproà, (gradire) gradì,
(rassegnarsi)rassegnàs, ressegnàs,
(ricevere)ricév, risseì,
(riconoscere)riconòss, riconossì,
accettazione- acetassiù,
(ammissione)amissiù*, (consenso)
consèns, (rassegnazione)
rassegnassiù
accetto- (piacevole)godéol,
famigliàr
accezione- (significato)significàt*
acchiappare -ciapà, (prendere)
ciapà, catà, tö,(raggiungere)
ciapà, (sorprendere)rià adòss
acciabattare- (abborracciare) fà i
laùr ü tat la pèrtega,(riparare)
riparà
acciaccare- smicà, (ammaccare)
smacà, smassöcà,(pestare)pestà,
(schiacciare)schissà, schiscià,
sgnacarà, squatarà
acciaccato- sméch
acciacco- (malattia) malatéa,
(debolezza) debolèssa,
(indisposizione)indisposissiù,
(magagna)magagna, zàcola
acciaiare- (inacciaiare) inassalà
acciaieria -(officina)oficina*
acciaio- assàl, (ferro) fèr
acciarino- assalì, bat-salì
accidentale - assidentàl,(casuale)
casüàl*
accidentalmente- assidentalmènt, a
caso
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
accidente- acidènt, assidènt, (caso)
caso, cas, (circostanza)
circostansa, (disgrazia) disgràssia,
(paralisi)paràlisi*
accidia- òia de fà negót,
(languidezza)languidèssa,
(malinconia)malinconéa,
biligòrnia, tenebréa, (negligenza)
negligézia, (pigrizia) pigrìssia,
lifrocuneréa, ligossuneréa
accidioso- (pigro)pìgher,
(negligente)negligènt*
accigliato- (serio)sério, (torbido)
tróbe, tröbe
accingersi - (cominciare) comensà,
tacà, avià, invià, (procinto)procìnt
acciocché- (affinché)per fà che
acciocchito -(sbalordito) sbalordìt*,
sbalurdìt*
acciottolare - (selciare)rissà, solà de
sass, (ammattonare) solà de
quadrèi
acciottolato -(selciato)réss, rissöl,
rissöl de sass, (ammattonato) solàt
de quadrèi,(pavimento)paimènt,
paimét, söl
acciuffare- (prendere)ciapà, catà, tö
acciuga- anciùa,(sardella) sardèla,
sardina, sardelina
acciugata- (salsa)salsa
acclamare- (applaudire) sbat i mà,
sbat dré i mà, (eleggere) elegì,
(lodare)lodà
acclamazione- (applauso) sbatimà
acclimatare - (abituare) abitüà
accoccare- (filare) filà
accoccarla- fà la maitinada ai sonadùr
accoccolarsi- incücügnàs zó, incuàs
zó, scocolàs gió
accodarsi- (andare) indà,(seguire)
següì*,vègn dré, ‘ndàga dré, stàga
dré, tègn a la cròpa
  accoglienza- assèt, (ricevimento)
risseimènt*,(successo)sücèss*
accogliere- rissév, ricév,(a.
freddamente)rissév ergü frècc
frècc, (a. lietamente) fà buna céra,
(accettare) acetà, (alloggiare)
alogià, logià, (cogliere) catà,
(consentire) consènt, consentì,
(ospitare)ospità*, tègn dosina,
(raccogliere)tö sö, regói, reguì,
argòi, catà sö,(ricevere)ricév,
risseì,(riconoscere)riconòss,
riconossì,(unire)ünì, mèt insèma
accoglimento- (accoglienza) assèt,
(ammissione)amissiù*,
accolito- (compagno) compàgn,
(socio)sòcio
accollare- (addossare) adossà,
(caricare) cargà, (dare) dà,
(incaricare)incaricà, incombensà
accollatario - (appaltatore) apaltadùr
accolta- (fascio) fass, (gente) zét,
(riunione)riüniù*
accoltellare- scortelà sö, (ferire) ferì,
(uccidere)copà, mandà al creatùr
accomiatare- (salutare)salüdà,
(licenziare) lissensià, imbalà vià
accomodamento- comodamènt,
comodassiù,(proposta)propòsta*
accomodante- (elastico) elàstech
accomodare- comodà, (rif.)
comodàs, (a. alle circostanze)
bisògna balà tal qual ch’i suna, stà
al bé e al mal, (aggiustare) giöstà,
(assettare) setà, (collocare) colocà,
pónd, (comporre) componì,
(convenire) convègn, convegnì,
(correggere) coregì, corègg,
(mettere)mèt, metì,(ordinare)
ordenà*, urdinà*,(ornare) ornà,
feità,(preparare) preparà,
(regolare)regolà, (restaurare)
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
restaürà, remontà, (riparare)
riparà,(secondare) segondà,
(mettersi seduto)sentàs, sentàs zó,
incülàs zó, (sistemare)sistemà
accomodato - (disposto) dispòst
accompagnamento- compagnamènt,
compagnamét, (a. funebre,
funerale) föneràl,(condimento)
cöndimét, cónsa, cunsa,(corteo)
cortéo*, (riscontro)contròl,
controleréa, riscóntro, (seguito)
sèguet
accompagnare- compagnà,mèisul
che mal compagnàt, (aggiungere)
zontà, (condurre) condüsì, condüs,
(corrispondere) corispónd,
(guidare) guidà, (reggere)règer,
(scortare)scortà
accompagnatura- fà pandàn
accomunare - (comunicare)
comünicà,(unire)ünì, mèt insèma
acconciamente- (vi sta a.)a l’ va par
pitüràt adòss, parì pitüràt adòss,
indà a penèl, (appositamente)
apositamènt, apòsta
acconciamento- (restauro) restàüro
acconciare- consà, cunsà,(rifl.) mètes
a l’ùrden, (abbigliare) estì, vestì,
(accomodare) comodà,
(aggiustare) giöstà, (adattare)
adatà, (comporre) componì,
(conciare) conficià, (condire)
cöndì, consà, cunsà, (disporre)
disponì, desponì, (guarnire)
guarnì,(ornare) ornà, feità,
(manipolare)manipolà*,
(ordinare) ordenà*, urdinà*,
(pettinare)petenà, pechenà,
(preparare) preparà, (rabberciare)
giöstà sö ergót, mèt sö öna pèssa,
(stabilire) stabilì, fissà
acconciatetti - (conciatetti) retecì
  acconciatura- (parrucca)peröca,
(pettinatura)petenadüra,
(preparazione)preparassiù*
acconcio - (conveniente) conveniènt,
(favorevole) faoréol, (garbato)
garbàt, pié de garbo, (idoneo) bù,
(opportuno)in prepòst, (utile)ötel,
ütel
accondiscendere- (aderire) aderì,
(concedere)concéd*, (consentire)
consènt, consentì, (esaudire)
esaüdì
acconsentire- consènt, consentì,
vègn al placébo,(aderire) aderì,
(approvare) aproà, (assecondare)
segondà, (permettere)permèt,
permetì, (ubbidire)öbedì,(volere)
ölì
accontentare - contentà, (appagare)
fà pago,(soddisfare)sodisfà
acconto- acönt,(pagamento)
pagamét
accoppare - copà,(bastonare) bastunà,
(uccidere)mandà al creatùr
accoppiamento- (matrimonio)
matrimòne, sacramènt del söcher
accoppiare- cobià, (abbinare)binà,
(accompagnare) compagnà,
(aggiungere) zontà, (appaiare)
perà,(sposare) spusà,spusàs,
(unire)ünì, mèt insèma
accoppiato- (doppio) dópe
accoramento- magù (iga pié ‘l
magù), (dolore) dolùr, dulùr
accorare- (rifl.) coràs,cassàs,
(affannarsi) afanàs, (addolorare,
affliggere) indolentà, (accorato)
coràt
accorciare- scörtà, scürtà, (rifl.- a. il
giorno) scörtàs ol dé, (diminuire)
smenüì,(spuntare)smocà, spontà,
spuntà,(stringere) strèns, strenz
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
accorciato -(spuntato)sènsa pónta,
móch
accordare-  (accordarsi) combinàs,
(concedere)concéd*, (concertare)
cömbinàs,(concordare)
concordà*, (concludere) conclüd,
conclüdì, vègn a la moràl,
(concordare) mètes decórde,
(convenire) convègn, convegnì,
(dare) dà, (esaudire) esaüdì,
(permettere) permetì,(porgere)
spórs, sporgì,(volere) ölì
accordare - (a. strumenti)incordà
accordellare -(torcere)stórs, storzì,
storgì, sturzì, torzì, tórs
accordo- decórde, (andar, rimanere
d’a.) indà ‘ntis, indà decórde,
samàs con vergü, (non andar d’a.)
no troàs mia, usmàs mia ‘l fiàt con
vergü, (consenso) consèns,
(contratto) contràt, (convenzione)
convensiù,(pace)pace, pas,
(patto)pato, (relazione)relassiù,
(suono)sóno, (unione)üniù,
(volontà)olontà
accorgere- rincórs, rincorzì, (rifl.)
rincórzes, rincorzìs, incórzes,
incorzìs, dàssen de la rasa, (a.
d’una cosa) mangià la fòia,
(capire) capì, (scoprire)descuvrì,
scuvrì,(sentire)sentì, sènt,
(trovare)troà
accorgimento- (furberia) förberéa,
(intelligenza) inteligènsa, (risorsa)
rissórsa
accorrere- (correre) cór, corì,
(andare) indà, (concorrere) concór,
concorì,(soccorrere)socór, socorì
accortezza- tàtica, (abilità) abilità,
(astuzia) astössia, (esperienza)
esperiènsa, speriènsam, (prudenza)
prüdènsa*
  accorto- acòrt, a l’sà cóssa l’fà,
(essere accortissimo) iga i bösche
fò di öcc, ìga èrt i öcc, (abile) àbel,
(cauto) càöt,(esperto)espèrt*,
(furbo) förbo, magnà, (giudizioso)
giödissiùs*,pié de giödésse,
(intelligente) inteligènt, (prudente)
prüdènt*,(sagace)giotù
accostare- dermà, (a. usci o finestre)
serà fò ‘mpó, (accostarsi) indà
vèrs vergü, vègn apröf,
(appoggiare) pogià, (approdare)
indà a rìa,(incontrare) incontrà,
(paragonare)paragunà,
(rasentare)passa apröf, sfrisà,
(somigliare) sömeà, indà ‘nvèrs,
(stringere)strèns, strenzì,(unire)
ünì, mèt insèma
accostevole- (affabile) afàbel,
(gentile) gentìl, zentìl
accosto- (rasente)arènt, a redét,
tacàt, a tòch
accostumare - (abituare) abitüà,
(educare)edücà*
accostumato -(regolato)regolàt*
accotonare- cutunà
accovacciarsi- maciàs zó,
(rannicchiarsi)ransignàs sö,
ingrömiàs, fàs sö in d’ü gömisèl
accovonare- ligà sö i cöe
accozzaglia- (compagnia)
compagnéa, (confusione)confüsiù,
diaolére, cotobói, sarabotada,
babilònia, baraónda, visibìlio,
bisibìlio, (gente) zét,(massa,
mucchio) massa, pila, möcc
accozzamento- (mucchio)möcc,
gröm, pila
accozzare- (a. i polpastrelli)- fà
piröla, fà sö ü pignöl, (incontrare)
incontrà,(radunare)regondì, tirà
‘nsèm,(unire)ünì, mèt insèma
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
accozzato - (confuso) confüs
accreditare- dà crèdet, acredità,
(segnalare)segnalà*
accreditato - (stimato)- stimàt*
accrescere - crèss, cressì,(allungare)
slongà, (aumentare) aümentà*,
indà sö, (sviluppare)svilüpà,
svilüpàs
accrescimento- crèssita,(aumento)
aümènt*, (miglioramento)
migliuramét, (sviluppo)svilüpo
accudire- tènd, (a. ai fatti suoi)tènd
ai sò ‘nterèss, (agire) agì, (curare)
cürà,(lavorare) laurà
acculattarsi- (sedere)sentàs, sentàs
zó, incülàs zó
accumulare- fà ‘nsèma,
(accumularsi, ingorgare) ingorgà,
(a. denari) fà di sólcc,
(raccogliere)tö sö, regói, reguì,
argòi, catà sö,(risparmiare)
risparmià, tègn a mà, economisà,
(unire)ünì, mèt insèma
accumulazione- (risparmio)
risparmio
accuratezza - (cura) cüra,
(precisione)precisiù
accurato - (diligente) diligènt,
(esatto) giöst, (preciso)precìs
accusa- acüsa, cüsa, (denuncia)
denunsia, (rimorso)rimórs*,
(rimprovero)rimpròero,
mostassada, bruntulada
accusare- acüsà, cüsà, (addebitare)
adebità, (addossare) adossà,
(denunciare) denunsià, (imputare)
impütà, (incolpare)incolpà, bötà
adòss la cólpa,(manifestare)
manifestà*, (querela)queréla*
accusato - acüsàt*, (imputato)
impütàt*
accusazione- (confessione) confessiù
  acedia- (pigrizia) pigrìssia,
lifrocuneréa, ligossuneréa
acerbo- zèrb, (dim.) zerbèt, zerbì,
(agro) àgher, (cattivo)  catìv,
(crudele) caì, crüdél,(penoso)
penùs*, (ritroso)ü spéret de la
contradissiù
acero- àser, (a. campestre) ópe
acerrimo- (violento)violènt*
acertello- (uccello, falco)gainèl
aceto- asìt
acetosa- èrba cöca, griöla
acetosella- pà ‘n vì, üìna
acetosità - (acidità)acidità*
acidetto- agrèt, agretì
acidezza- (a. del vino)pïerì, piì
acidità - acidità*, piì, (a. di stomaco)
brüsùr de stòmech
acido- (a. nitrico) aquafórta, (a.
solforico) öle de edriöl, (agg.) fórt
acino- gré d’öa,(granello) granèl
acqua- aqua, ègua, èigua (aqua e sul,
la campagna la vé de gul; töcc tira
l’aqua al sò mölì; bisògna mia
‘ndà contr’aqua; bisògna ‘ndà a
l’aqua ciara; bisògna ardàs de
l’aqua mórta; l’aqua la fà marsì i
pài), (stare a fior d’a.,
galleggiare) a pél d’aqua, galesà*,
(a. con cremor tartaro) aqua
imperiàl, (a. gelata) aqua ‘n giàss,
(a. minuta, piover piano) aqua de
paisà che la bagna e no se l’sà, (a.
piovana) aqua pioana (se s’saèss
cósa la val l’aqua pioana, no
s’indarèss mai a la fontana), (a.
potabile) aqua buna de biv, (dim.)
aquèta, aquetina, (a. di bucato,
ranno)smòi, (a. cheta, sornione)
insorgnét, trögn, trögnù, (andare
in a., sudare)südà, südurà
acquaccia- aquassa
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
acquaforte - aquafórta*,(disegno)
dissègn, dessègn,(quadro)quàder
acquafortista - (disegnatore)
dissegnadùr
acquaio- laandì, baciacia, segér (sue
parti: préda o laandì, büs, canàl o
condòt de segér), (cucina) cüsina,
(lavamano)laamà, portalaamà,
(lavello) mastèl, mastèla
acquaiolo- aquaröl
acquaragia - aquarasa
acquarellare- aquarelà, (dipingere)
depèns, depengì
acquarellista- (pittore) pitùr
acquarello- aquarèl, (pittura)pitüra,
(quadro)quàder
Acquario- Aquare (dal vintü de
zenér al desdòt de fevrér)
acquata- (pioggia)piöìda
acquattare- (nascondere)intambà,
scónd, scondì
acquattarsi- quaciàs zó, incuàs zó,
(accoccolarsi) incücügnàs zó
acquattato- (nascosto) scondìt, scus
acquavitaio- aquaitér
acquavite- grapa, grègia, aquaéta,
spéret de ì, rabiusa, racagna
acquazzone - aquére, slaagiù,
slaagére, scròl d’aqua, scrolù,
(diluvio)delöe, delöbio,(pioggia)
piöìda
acquedotto- vèsa, èsa, condòt,
(canale) canàl, (condotto) condòt,
(tubo)tübo
acquerugiola- (pioggia)piöìda
acquiescenza -(volontà)olontà
acquietare- quietà, (a. lo stomaco)
setà, setà ‘l stòmech, (appagare) fà
pago, (calmare) calmà,
(accontentare, contentare)
contentà,(pacificare)pasentà,
(rassegnarsi) rassegnàs, ressegnàs
  acquisire- (acquistare) aquistà,
(prendere)ciapà, catà, tö
acquistare- aquistà, (comperare)
comprà, crompà, tö,(conquistare)
conquistà*, (guadagnare)
guadagnà, guadegnà, (ottenere)
otègn, otegnì, (provvedere)proéd,
proedì,(raggiungere)ciapà,
(spendere)spènd, spendì
acquisto- aquést, (conquista)
conquista, (guadagno) guadàgn
acquitrino - sortüm, (palude) laca,
(stagno)stagn*
acquitrinoso- (terreno a.)sortümüs
acquivento- (pioggia)piöìda
acquolina- (venir l’a. alla bocca)
vègn (cór) salìa ‘n bóca, (saliva)
salìa
acquosità- aquarös, (umidità)
ömidità, ömed
acquoso - (umido)ömed
acre- (acido) fórt, (agro) àgher,
(amaro) amàr, (brusco) brösch,
(cattivo) catìv
acrididi e locustridi- saiòt, saltamartì
acrimonia- (rimprovero)rimpròero,
mostassada, bruntulada
acrobata - saltimbànch, (funambolo)
balarì de córda
acronimo- (sigla)sigla*
acropoli- (rocca)ròca
acrostico- (poesia)poeséa
acuire- (aguzzare) gössà,(inasprire)
zacarà
acuito - (aguzzo) göss
aculeo- (spina) spì, (pungiglione)
pónta di àe, veléno di àe, sbì,
(punta)pónta, punta,(stecco)
stèch
acume- (ingegno) inzégn,(mente)
mét, mènt
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
acuminare- (aguzzare) gössà,
(arrotare) molà, mulà
acuminato- che fenéss a (in) pónta,
(aguzzo) göss
acuto - acüt, (acuminato, aguzzo)
göss, (a. in punta)co la pónta
gössa, (ingegnoso) indüstriùs,
(intelligente) inteligènt,(sagace)
giotù, (sottile)sötìl, sötél, sitìl,
sütìl
adacquare - (bagnare) bagnà, missà,
(innaffiare)sbrofà
adagiare- (mettere)mèt, metì
adagiarsi - (coricarsi, giacere) bötàs
zó, cassàs in lècc, (mettersi a
sedere)sentàs, sentàs zó, incülàs

adagio- a belase, a belasì, a cóns a
cóns, adase, adagio, (bel bello)
belamét, (lentamente) a ónse a
ónse, (proverbio)proèrbe,
(sentenza)sentènsa
adamantino- (duro) dür, (puro)pür,
(saldo)saldo, sald
adamitico- (nudo) nüd, biót, biót
biotènt, biót cóme ün èrem
Adamo - Adàm, (figlio d’A., uomo)
òm
adattamento- (rassegnazione)
rassegnassiù
adattare- adatà, (rifl.)adatàs,
(rassegnarsi) rassegnàs, ressegnàs,
(a. a checchessia) fàs sö ‘n töcc i
föder, (assestare) setà,
(combaciare) binà, setà, basàs,
(formare) furmà,(riportare)
reportà, riportà, (secondare)
segondà
adatto - (buono) bù, (conveniente)
conveniènt, (degno) dègn,
(decoroso) decorùs, (idoneo) bù,
(opportuno)in prepòst
  addebitare- adebità
addensare - (spessire)spessì,
(congelare) congelà*,(unire)ünì,
mèt insèma
addentare - (prender coi denti)
sgagnà, pïà, (mordere) sganazà
addentellato - (dentello) capèta
addentramento - (penetrazione)
penetrassiù*
addentrarsi- (entrare) entrà, indà de
dét, vègn de dét,(penetrare)
penetrà, trapanà
addentro- indét
addestramento- (noviziato)noissiàt,
careana, (preparazione)
preparassiù*
addestrare- tirà föra,
(addomesticare) dömestegà,
(abituare) abitüà, (ammaestrare)
maestrà fò, mistrà,avià, invià,
(istruire)istrüì*, (dirozzare)
sgrossà zó, (esercitare) esercità,
(insegnare)insegnà, fà scöla
addiaccio- (ovile) stala di pégore,
bàrech,(stalla)stala
addietro- (dare a.)indà inàcc
compàgn di gàmbar, fà cóme i
gàmbar, (per l’a.) tép indré, (dar
a., ritornare)turnà, vègn indré
addio- adìo, (a. contadinesco) bondé,
bondescioréa, (dire a., salutare)
salüdà, (saluto)salüt
addirittura- adritüra
addirsi - (convenire) convègn,
convegnì
additamento - (indicazione)
indicassiù*
additare- (accennare) fà ‘n sègn, fà
‘nsègna,(designare)designà*,
(indicare) indecià, indicià,
(mostrare)mostrà, (segnalare)
segnalà*,(segnare) segnà
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
addivenire -(venire)ègn, egnì, gnì,
vègn, vegnì, (procedere)procéd*,
procedì*
addizionare- (aggiungere) zontà
addizione- söma, sóma
addobbare- parà, (decorare) decorà,
(ornare) ornà, feità
addobbo - (decorazione) decorassiù,
(ornamento)ornamènt*, ornamét*,
(paramento)paramét, paramènt,
(tapezzeria)tapessaréa
addocciare- (incavare) incaà
addogare- (rigare)rigà
addogato- (segnato) segnàt,(rigato)
rigàt, a righe
addolcire- indolsì, indulsì,
(ammorbidire)smülzinà*,
(consolare) consulà, cunsulà,
(domare alcuno) caà la grinta,
(inzuccherare)insöcherà, mèt sö ‘l
söcher, (mitigare)mitigà,
(moderare) moderà,(placare)
placà, (rallegrare)legrà
addolorare- indolentà, crössià,
(contristare) ingremì, ingramì,
(dolere) döl, dölì,(spiacere)
despiàs, despiasì, dispiasì
addolorato- (sono addoloratissimo)
só fò de mé, (afflitto) indolentàt,
(mesto)mèst*
addome - (pancia)pansa, bògia, baga
pansa, (ventre) véter
addomesticare- domestegà,
dömestegà, (ammansire) ümanì,
(domare alcuno) caà la grinta,
(educare)edücà*
addoppiare- (raddoppiare)indopià,
rendopià
addoppiato- (doppio) dópe
addormentare- indormentà, (rifl.)
indormentàs, ciapà ‘l sògn, vègn
sògn, indormentàs vià, (a.
  leggermente), pisolàs,impisolàs
vià, (calmare) calmà, padimà,
(cullare) ninà, cünà*, (dormire)
dormì, dörmì,(mitigare)mitigà,
(morire) mör, crepà, indà al
creatùr, tö sö i gàbie
addormentato- indormét,(pigro)
pìgher
addossare- adossà, (caricare) cargà,
(dare) dà,(incaricare)incaricà,
incombensà
addosso- adòss,(sopra)sura
addottoramento- (laurea)làörea
addottorare-(dottorare) duturà,
(istruire)istrüì*, (laureare)
laöreà
addottorarsi- passà (deentà) dotùr,
(imparare) imparà
addottorato - (laureato)laüreàt*
addottrinare- (insegnare)insegnà, fà
scöla,(istruire)istrüì*
addottrinarsi- (imparare) imparà,
becà sö töt, (studiare) stödià
addottrinato -(istruito)istrüìt*
addrizzare- (alzare) alsà sö,
(drizzare) drissà, indrissà*
addurre- (portare)portà,
(presentare)presentà, (provare)
próa
adeguamento- (proporzione)
proporsiù
adeguare- (pareggiare)ingualà ,
(paragonare)paragunà,
(uguagliare)ingualà
adeguato - (conveniente) conveniènt,
(degno) dègn
adempiere - (avverare) verificà,
(compire) cömpì, assòlv, assolvì,
(effettuare) efetüà, (eseguire)
eseguì, (fare) fà, (sbrigare)
desbrigà, (soddisfare)sodisfà,
(ubbidire)öbedì
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
adempimento -(esecuzione)
esecüssiù*, (osservanza)
osservansa*
aderbare- (pascere con erba)
inzerbà, (pascolare)pascolà, albà
aderente - aderènt
aderenza- aderènsa, (conoscenza)
conossènsa,(contatto)contàt*,
(protezione)protessiù,(unione)
üniù,(vicinanza)visinansa,
vesinansa
adergere- (alzare) alsà sö,(salire)
vègn sö, indà de ‘n sö
aderire- aderì, (combaciare) binà,
setà, basàs, (consentire) consènt,
consentì, (credere) crèd,
(partecipare)partecipà*,(stare)
stà,(tenere)tègn, tegnì
adescamento -(lusinga) lüsinga*
adescare-impaissà, (invischiare)
invis-cià,(attirare) tirà,(ingannare)
inganà, buserà, ciulà, gabolà, oselà,
ingabolà, (promettere) promèt,
prometì, dà paròla, (provocare)
cimentà, provocà*
adesione - (consenso) consèns,
(contatto)contàt*,(persuasione)
persöasiù
adesivo - adesìv*
adesso- adèss, (a. a., prima) nóma
adèss ,prima, pröma
adiacente - (confinante) confinànt,
(vicino) visì, vesì, isì
adiacenza -(vicinanza)visinansa,
vesinansa
adipe- (pinguedine)grassèssa
adiposo- (grasso) grass
adiramento- (ira)ira, futa,(rabbia)
ràbia, gnechìsia
adirare- (a. alcuno)fà saltà la ràbia,
fà ègn i còrne, (rifl.) infiamàs i gós
(i granate), ciapà la ràbia (la
  stónda), vègn ol santo, vègn
nìgher, (facile ad a.) la ghe mónta
söbet, (alterarsi) alteràs, ciocà,
(arrabbiarsi) rabìs, (impazientare)
spassientàs, inverminàs,
(incollerire) vègn al bèch,
(infuriarsi) införiàs,(inquietare)
inquietà, rodegà, (inviperire)
inviperì, deentà öna vìpera
adirato- danado, (essere a.) iga i
còrne, ìga ‘nfiàt l’ànima, èss sö i
baraónde, (rabbioso)rabiùs
adito - (comunicazione)
comünicassiù, (entrata) entrada,
(ingresso)ingrèss,(passaggio)
passàgio, (porta) pórta
adocchiamento- (guardata)
sberlögiada,(occhiata)ögiada,
lömada
adocchiare- dögià, lömà, (cercare)
sircà, (guardare) ardà,(vedere)èd,
edì, vèd, vedì
adombrare - (coprire) quarcià,
(descrivere)descrìv*,
(insospettire) insospetì,
(nascondere)intambà, scónd,
scondì,(ombreggiare)ombregià,
(oscurare, scurire)scürì, fà ègn
iscür,(rappresentare) rapresentà,
(sospettare)sospetà
adombrato- (annebbiato) nebiàt
adone -(galante)galànt*
adoperare-dovrà, dorvà,
(adoperarsi) prestàs, (cercare)
sircà, (esercitare) esercità, (godere)
gód, godì, (operare)operà, (usare)
üsà,(valere)val, valì, alì
adoperato - (usato)üsàt, in üso
adoprarsi - (brigare) brigà,
sinquantà, tös di brighe,
(industriarsi) indüstriàs,
(procurare)procürà
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
adorabile - adoràbel*,(amabile)
amàbel
adorare- adorà, (amare) amà, ölì bé,
(onorare)unurà,(pregare)pregà,
(venerare)venerà
adoratore - (amante, amoroso)
morùs,(innamorato) inamuràt
adorazione- adorassiù, (venerazione)
venerassiù
adornamento- (ornamento)
ornamènt*, ornamét*, (paramento)
paramét, paramènt
adornare- (abbellire) abelì, (rifl.)
ferlingàs, inferlingàs sö,
(decorare) decorà,(ornare) ornà,
feità
adottare- adotà,(usare)üsà
adottivo - adotàt, (fratello) fradèl
Adrara S. Martino(loc.) - Drèra [i
söpelòcc de (soprannome)]
Adrara S. Rocco(loc.) - San Ròch [i
brüscù de (soprannome)]
Adriano- Adrià
aduggiamento- (ombra nociva)
ómbra, ombréa
aduggiare- (ombreggiare)ombregià
adulare- adülà, sgiunfà sö, antàl,
lodàl sö, (lisciare)lissà
adulazione- insaunada,(lode)lóde,
(lusinga) lüsinga*,(piaggeria)
piesaréa, pieseréa
adulterare- (a. il vino)fatürà ‘l vì,
(imbastardire) bastardà,
imbastardì, (cambiare) cambià,
(falsificare) falsificà, (guastare)
guastà
adulterato - (artificiale)artificiàl*
adulterio - tradimènt, tradimét
adunanza -(compagnia) compagnéa,
(congresso) congrèss*,
(convegno)convègn*, (gente) zét,
(ritrovo)ritròvo*, (riunione)
  riüniù*, (seduta)sedüta*,
(udienza)ödiènsa,(unione)üniù
adunare- (raccogliere)tö sö, regói,
reguì, argòi, catà sö,(radunare)
regondì, tirà ‘nsèm, (riunire)
riünì*,(unire)ünì, mèt insèma
adunco - (uncinato)facc a rampì
adunghiare- ongià,(prendere)ciapà,
catà, tö
adunque- (dunque) dóca
adustione- (bruciamento) brüsamét
adusto- (aridissimo) ars, (magro)
màgher, (secco)sèch
aedo- (poeta)poéta
aerato - (arioso) ariùs
aereo- aèreo*
aeroplano- aèreo*
aeroporto- aeropórt*
afa- stòfech, (afaccia) stofegöss
affabile- afàbel, (amorevole)
amoréol, (facile) belfà, fàssel*,
(familiare) famigliàr, (gentile)
gentìl, zentìl, (mansueto)ümà,
ümanì,(piacevole)godéol,
famigliàr,(simpatico)simpàtech,
(socievole)socéol, (umano)ümà
affabilità - (beneficenza)
beneficènsa*,(comunicativa)
cümünicativa, (cortesia) corteséa,
(degnazione)degnassiù*,
(familiarità) famigliarità
affaccendato- (faccendiere)
fassendù, sfassendù, (impegnato)
impegnàt, (star occupato)stà al
ciòdo
affacciare- (mostrare)mostrà,
(presentare)presentà
affacendare- (rifl.) dàs de fà,
sfassendà, smatìs, (brigare) brigà,
sinquantà, tös di brighe, (fare) fà,
(essere affacendato) èss in
fassènde
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
affagottare- (imballare) imbalà,
(infagottarsi) infagotàs sö
affamato- famàt, famadèl, schéss,
(povero)póer, póer diàol, poarèt,
poerèt
affannare- afanà, (lavorare) laurà,
(smaniare)smaniàs, (stentare)
stentà
affannarsi -afanàs,
affannato- afanàt*,(inquieto) inquiét
affanno- afàn, dulùr de có, (a. per
troppo caldo) stòfech,(agitazione)
agitassiù*, (angoscia) angòssa,
(angustia) angöstia, (ansamento)
banfamét, (ansia) ànsia, (asma)
asma, mancafiàt, (dolore) dolùr,
dulùr, (fastidio) fastöde, fastide,
secada, secàgine, söplésse, dèbet,
(fatica) fadiga, strösse, (gramezza)
gramèssa, (inquietudine)
inquietüdine, (malinconia)
malinconéa, biligòrnia, tenebréa,
(miseria)miséria, bolèta,
(passione)passiù,
(preoccupazione)preocüpassiù*,
(smania)smània, (sospiro)süspìr,
(travaglio) traài, travài
affannoso - (doloroso)dulurùs*
affardellare- (imballare) imbalà
affare- afare, (grande a.) afarù, (a.
da poco lucro) afare sö l’òss
(magher), ü pìcol interèss,
(commercio) comèrcio,
(faccenda) fassènda, bragherada,
braghér, (fatto) fato, (interesse)
interèss, (maneggio)manès,
(negozio)negòsse, (occupazione)
ocüpassiù, (pratica)pràtica,
(roba)ròba
affari- (conoscere i propri a.)- saì
chèl che bói ‘n de sò pignata, (a. di
poco conto)patöèi
  affarismo- (speculazione)
specölassiù*, specülassiù*
affascinamento- catramonaia
affascinare- (ammaliare)magà*,
incantà, infasnà, (affascinato,
ammaliato ) malefissiàt,
(innamorare) inamurà
affascinare- (far fascine)fassinà,
infassinà
affascinato- (estatico) estàtech
affascinatore- incanta-béss
affastellare- fassinà, infassinà
affaticante- (faticoso) fadigùs
affaticare- fadigà, sfadigà,
(affaticarsi) strössiàs, (a. troppo)
strepassàs, (a. in una cosa) smaniàs
a fà ergót, (lavorare) laurà,
(arrabattarsi) smaniàs a fà ergót,
(caricare) cargà,(stancare)stöfà
affaticato- (fiacco) fiàch,(stanco)
stöf, strach
affatto- afàcc,(interamente) in töt e
per töt
affattucchiare - (stregare)streà, strià
affatturare - (adulterare il vino)
fatürà ‘l vì, (ammaliare) magà*,
(falsificare) falsificà,(incantare)
incantà
affermare- (dichiarare)dichiarà*,
(dire) dì, (a. per verissimo)mèt
öna mà ‘n del föch, (a. una cosa
per vera) no l’è mia öna stòria, (a.
e non) dì gna de sé gna de nò,
(assicurare) sigürà, (certificare)
certificà, (proclamare)proclamà*,
(scommettere)mèt sö ü pègn,
scomèt, scometì, (segnalare)
segnalà*,(stabilire) stabilì, fissà,
(testimoniare)testimonià*
affermazione - (confessione)
confessiù,(dichiarazione)
dichiarassiù*,(logica)lògica
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
afferrare- ciapà sald,(prendere)
ciapà, catà, tö,(raggiungere)ciapà
afferratoio- (manico)mànech
affettare- sfetà,fetà zó, taià sö a fète,
(tagliare)taià, teà,(uccidere)
copà, mandà al creatùr
affettato- (artificioso, caricato)
afetàt, (gentile) gentìl, zentìl,
(salame)salàm
affettazione- afetassiù, (contegno)
contègn
affetto- (affezione) afessiù, (amore)
amùr, (bene) bé, (carità) carità,
(cuore) cör, (devozione) diossiù,
(grazia) gràssia,(passione)passiù,
(sentimento)sentimét, sentimènt,
(tenerezza)tenerèssa
affettuoso - afetüùs*,(amorevole)
amoréol, (buono) bù,(cordiale)
cordiàl*,(devoto)diót*,
(sentimentale) sentimentàl*,
(tenero)tènder, tèner
affezionarsi- afessiunàs, ciapà
afessiù
affezione- afessiù, (amore) amùr,
(attaccamento) ataco, (devozione)
diossiù,(sentimento)sentimét,
sentimènt,(tenerezza)tenerèssa
affiancare -(unire)ünì, mèt insèma
affibbiare- (abbottonare) butunà sö,
(allacciare) lassà sö, (cingere)
senzì, (dare) dà,(legare)ligà,
(percuotere)refónd, zolà, sterlöcà,
(vendere)ènd, endì, vènd, vendì
affidare - consegnà, confidà,
(affidarsi, ricorrere) ricór, ricorì,
(consegnare) consegnà, (dare) dà,
(delegare)delegà*, (depositare)
deposità,(deputare)depütà*,
(incaricare)incaricà, incombensà,
(raccomandare)racomandà,
(rimettere)rimèt, rimetì
  affievolire- (indebolire)indebolì,
(mortificare)mortificà
affievolito- (gracile) gràcel
affiggere- tacà fò, (pubblicare)
pöblicà
affilare- molà, mulà, refilà (refilàt,
refilada), dà ‘l fél
affilato- (a. di fresco)frèsch de möla,
(magro) màgher, sèch,(scarno)
scarmo,(sottile)sötìl, sötél, sitìl,
sütìl
affilatura- moladüra
affinare - (ridur fine)sfinà,(educare)
edücà*,(perfezionare)perfessiunà,
(purificare)pörificà
affinché- per fà che
affine - sìmel,(medesimo) medésem,
medém,(stesso)istèss
affinità - sömeansa,(parentela)
parentéla,(relazione)relassiù, (a.
elettiva,(simpatia) simpatéa,
(somiglianza)sömeansa,(unione)
üniù
affiocare -(appannare)impanà*
affiorare -ègn sö, soleàs
affisso- (manifesto)manifèst
affittacamere - ficia stanse
affittare- ficià(ol fécc a l’tempèsta
mai), dà vià a fécc, (rinnovare l’a.)
oltà zó la scritüra, (stare in a.) stà
‘n cà de fécc
affitto- fécc, (locazione)locassiù,
fitansa, (nolo)nòl
affittuario-ficiàol,(inquilino)inquilì*
afflare- (respirare)respirà
afflato - (ispirazione)ispirassiù*,
(respirazione)respirassiù*
affliggere- (addolorare) indolentà,
(appassionare)passiunà*,
(dispiacere) dispiàs, despiasì,
dispiasi, (dolere) döl, dölì,
(malmenare)dàga öna bögatada
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
(tormentare)tormentà, fà penà,
tossegà,  fà cös ergü co l’ài, fà èd
la lüna ‘n del póss
affliggersi- ciapàs di passiù
afflitto- (essere a.) iga ‘l magù,
(esserne a.)röstìs in del sò grass,
(amareggiato) magunét,
(abbattuto)abatìt, (malinconico)
malincònech, malinconiùs,
ingnorgnét, coiò cóme la lüna,
(mesto)mèst*
afflizione- (accoramento) magù,
(desolazione)desolassiù*, (dolore)
dolùr, dulùr,(inquietudine)
inquietüdine,(malinconia)
malinconéa, biligòrnia, tenebréa,
(rincrescimento)rincressimét
afflosciare -(languire)languì*
affloscire- (indebolire)indebolì
affluente- (fiume) fiöm
affluenza - concórs, (gente) zét
affluire - (inondare)inondà*
afflusso- (riflusso) reflöss
affocato- (rosso)róss
affogare- negà, (affondare) fondà,
indà a fónd,(rovinare)rüinà,
(soffocare)sofegà,(uccidere)
copà, mandà al creatùr
affollarsi- (a. ad una cosa)borì töcc
adòss a ergót
affondare- fondà,indà a fónd,
(annegare) negà, (immergere)
pucià dét, (piantare)pientà, piantà,
(rovinare)rüinà, (sprofondare)
sprofondà
afforzare- (fortificare) fortificà
affossamento- (incavo)incào
affralire- (indebolire)indebolì
affralito- (languido)làngued
affrancare- (liberare)desliberà*,
liberà, desfrapà, desfratà, (a. la
posta)francà, (riscattare)riscatà*
  affrancatura- (francatura)
francassiù
affrancazione -(liberazione)
liberassiù*
affranto- (a. dalle fatiche)sdernàt,
(debole) débol,(stanco)stöf, strach
affrenare- (frenare) frenà, tègn indré,
(moderare) moderà
affrescare - (dipingere) depèns,
depengì
affreschista- (pittore) pitùr
affresco- afrèsch*,(pittura)pitüra
affrettare- fà frèssa, (a. il passo)
grezà ‘l pass, slongà ‘l pass, fà
prèst, spessegà,(accelerare)
sveltì*, (camminare) caminà,
(affrettarsi, correre, spicciarsi)
cór, corì, desimpiglàs,(sollecitare)
fà premüra, mèt ol soghèt a la
góla, fà frèssa
affrittellato -(unto)ucc
affrontare- frontà, fruntà,(assalire)
assalì, (combattere) combàt,
(incontrare) incontrà, (investire)
investì,(sfidare)sfidà, sfidà fò
affronto- afrónt, (assalto) assàlt,
(offesa)ofésa
affumicare- fömegà, snigrà de föm,
(oscurare, scurire)scürì, fà ègn
iscür
affunare- (legare)ligà
affusolare- (aguzzare) gössà,
(affusolato) füsilàt, (formare)
furmà
affusolato - (sottile)sötìl, sötél, sitìl,
sütìl
afidi-(pidocchi)piöcc, trotapià, piosèi
aforisma - (detto) décc, (massima)
màssima,(motto)mòt, mòcc,
(precetto)precèt,(proposizione)
proposissiù,(proverbio)proèrbe,
(sentenza)sentènsa
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
afrore- (odore)odùr, (puzzo)spöss,
spössa, spössùr
agape - (banchetto) banchèt, disnadù,
(pasto)past
agarico- (a. ostreato, fungo)orège
agata - (calcedonio) calcedònia
agata- (gugliata) gogiada
Agata- Àgata, Àgheta
agenda - tacüì, nòtes, (libro) léber,
lìber,(lunario)lünare
agente- agènt, (a. consolare, console)
cònsol*, (amministratore)
aministradùr, (esecutore) esecütùr,
(fattore) fatùr,(mandatario)
mandatare*
agenzia - öfésse, börò
(amministrazione) aministrassiù,
(impresa) imprésa
agevolare- (appianare) ingualà,
(facilitare) facilità, fassilità,
(semplificare)semplificà*
agevolazione- (facilitazione)
facilitassiù
agevole- agéol, (facile) belfà, fàssel*,
(chiaro) ciàr, (fattibile) fatìbel,
(leggiero, lieve)ligér, ligerì
agevolezza - ageolèssa, (facilitazione)
facilitassiù, (vantaggio)vantagio,
antagio
agevolmente- a bòta salda
agganciare- (abbottonare) butunà sö,
(allacciare) lassà sö, (appendere)
tacà vià, (fermare) fermà,
(sospendere)sospènd, sospendì
aggeggio - barlafüs,(roba)ròba
agghiacciare- inzeclìs, (congelare)
congelà*, (gelare) zelà,
(ghiacciare) giassà
agghindare- (abbellire) abelì,
(abbigliare)estì, vestì, (rifl.,
lisciarsi) lissàs,(ornare) ornà,
feità
  agghindato - (attillato) tiràt cóme ü
stèch
aggio - agio
aggiogare- (a. i buoi)tacà sóta i bö,
mèt ol zuf
aggiornamento -(ritardo)ritàrd*
aggiornare- (illuminare) ilüminà,
(prorogare)slongàla, slongà zó,
(registrare)registrà, (ritardare)
ritardà*(tardare)tardà, tardigà
aggiramento- (giravolta) giraólta,
caracòl, pirlòt, pirolèta,(giro) gir,
giro,(inganno)ingàn, bassèta
aggirare- (lasciarsi a.)- lassàs mèt
ol bindèl al nas, (gabbarlo) rasgà
sö ergü, menà per ol nas,
imbutunàl sö, infenociàl sö, fàl sö,
(aggirarsi) girà, (roteare)pirlà, fà
pirlà
aggiudicare - (assegnare)assegnà*,
(dare) dà, (a. un premio, premiare)
premià
aggiudicazione - (deliberazione)
deliberassiù
aggiungere - zontà,  (a. qualcosa del
suo)zontàga sö del sò,
(completare) completà,
(raggiungere)ciapà,(unire)ünì,
mèt insèma
aggiunta - (giunta) zónta, zunta,
(aumento)aümènt*, (supplemento)
süplemènt*
aggiuntare- zontà, ünì ,(unire)ünì,
mèt insèma
aggiunto- (accessorio)acessòrio,
(altro) óter, (coadiutore) cugitùr,
(impiegato) impiegàt, (supplente)
süplènt*
aggiustamento - giöstamènt
aggiustare - giöstà, (accomodare)
comodà, (assestare) setà,
(comporre) componì,(ordinare
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
ordenà*, urdinà*, (pacificare)
pasentà,(provvedere)proéd,
proedì
agglomeramento- (massa, mucchio)
pila, möcc
aggomitolare- fà sö ü göminsèl,
(filare) filà
aggomitolarsi- (accoccolarsi)
incücügnàs zó
aggradire- (accettare) acetà,
(gradire) gradì, (piacere) piàs,
piasì
aggraffare- (adunghiare) ongià
aggranchiarsi- ingranfìs
aggranchire - (ingranchire)
ingranfì*, (intirizzire) stincàs
aggrandire- (aumentare)aümentà*,
(esagerare) esagerà
aggrappare- (attaccare) tacà,
(prendere)ciapà, catà, tö,(salire)
vègn sö, indà de ‘n sö
aggravamento - (complicazione)
complicassiù, (pressione)pressiù*
aggravare- agravà,(gravare)graà*,
gravà*, (caricare) cargà,
(peggiorare)pegiurà, indà de mal
in pès,(calcare) calcà
aggravio- agràvio, (carico) càrech,
(danno) dan, rüìna, röìna,
(gravezza) graèssa, (imposta)
impòsta,(oppressione)opressiù,
(peso)pis
aggraziato - (grazioso) grassiùs,
(bello) bèl, (garbato) garbàt, pié
de garbo
aggredire - agredì, (assalire) assalì,
frontà
aggregare- (aggiungere) zontà,
(unire)ünì, mèt insèma
aggregazione -(complessione)
complessiù, (complesso) complèss,
(unione)üniù
  aggressione- agressiù, saltamét
aggressivo - (cattivo) catìv,(violento)
violènt*
aggressore - agressùr
aggricciare - (aggranchiarsi)
ingranfìs,(intirizzire) stincàs
aggrinzare- (increspare)ingrespà, fà
sö di grèspe,(piegare)piéga
aggrinzire - (spiegazzare) strafognà,
strefognà
aggrinzito- (rugoso)pié de piéghe,
grima, rampognét, rapàt
aggrondato - (torbido)tróbe, tröbe
aggrottare- (a. le ciglia)fà sö ‘l
cerù, fà sö la bröta céra
aggrovigliare- turcià sö (rifl.)
intorciàs sö,(spiegazzare)
strafognà, strefognà
aggruppare -(riunire)riünì*
agguagliare- (pareggiare) ingualà,
(adattare) adatà, (assomigliare)
sömeà, someà,(misurare)misürà,
tö la misüra,(uguagliare)ingualà
agguantare- (guadagnare)
guadagnà, guadegnà,(prendere)
ciapà, catà, tö, (rubare) robà,
sgrafignà, raspà, leà, fà di gòb,
dàga de óngia,(stringere) strèns,
strenzì
agguato- (battaglia) bataglia, batàia,
(imboscata)imboscada*
agguindolare - (abbindolare)
imbindolà*,ingabolà
aghetto- (laccio) lass,(nastro)
nìstola, bindèl, (stringa)stringa,
strénga
agiatezza - (comodo) còmodo,
còmod, (ricchezza) richèssa
agiato - (benestante) benestànt,
(ricco) siòr, réch, (facile) belfà,
fàssel*, (lento)lènt, (ricchezza)
richèssa*, (ricco)réch, sciòr, sciùr
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
agile- (elastico) elàstech, (svelto,
lesto) svèlt, spèrt, (vispo)vìscol,
(vivace)viv
agilità- (agevolezza)ageolèssa,
(sveltezza)sveltìsia, spertìsia
agio- ase, (a suo a.) a sò còmodo,
(comodità) comodità, (comodo)
còmodo, còmod, (a bell’a.,
lentamente) a ónse a ónse, (ozio)
òssio, (ricchezza) richèssa*
agiografo- (scrittore)scritùr
agire- agì, (a. onestamente) stà ‘n
riga, (diportarsi) deportàs, (fare)
fà,(operare)operà
agitare- (scuotere) sgörlì, sgürlì, (a.
violentemente) sgigotà, (agitarsi)
agitàs, (dibattersi) desbàtes,
(brulicare) büligà, (commuovere)
fà stà zó ‘l fiàt,(crollare)crolà*,
(dimenarsi) schincà, remenàs,
(inquietare)inquietà, rodegà,
(intorbidare) introbià, (menare)
menà,(muovere) möv, möì,
(perturbare)pertörbà,(rimenare)
remenà,(sbattere)sbàt, sbatì,
(scuotere)sgürlì, sgörlì, squassà,
(smaniare)smaniàs,(turbare)
türbà*, (vibrare)vibrà*
agitato- (inquieto) inquiét
agitatore- (politico) polìtech,
(rivoluzionario)riolüssionare
agitazione - agitassiù*, (leggera
commozione)bülighì, (emozione)
emossiù,(commozione)comossiù*,
cumussiù*,(impressione)
impressiù,(inquietudine)
inquietüdine,(movimento)
möimènt, müimènt,(orgasmo)
orgasmo, (rivoluzione)reolüssiù,
riolüssiù,(smania)smània,
(turbamento)türbamét*, törbamènt*
agliaio- aér
  agliata- (salsa)salsa
aglio- ài, (bulbillo di a., spiga)spiga
d’ài, (bulbo composto di a.) có de
ài,(fusto dell’a.) bìgol de l’ài, (a.
senza spicchi) àia, (a. selvatico)ài
del lüf
agnello- agnèl, (agnellino), agnelì,
bessotì, bezzì, (pecora)bessòta,
pégora, pégra
agnellotti- anolì
Agnese- Agnésa, Agnés (a
sant’Agnés la lösèrta fò d’ la sés)
agnolotti- (v. agnellotti)
ago - gógia,  gögia, (a. per tela da
sacchi o per materassi) gógia de
‘mbaladùr, gógia de bast, (a. da
ricamo) gógia de recamà ‘n lana,
(a. torto, a uncino, uncinetto)
crossé*, (a. spuntato) gógia
spontada o sènsa pónta, (una
grossa di a.) öna carta de góge, o
göge, (bussola) bössola, büssola
agognamento - (desiderio) desidére,
àmpia, disinvìs, dinvìs
agognante - (desideroso)desiderùs*
agognare- (aspirare a grandi cose)
pecà ‘n grand, (bramare) bramà,
no pödìn piö de...,(desiderare)
desiderà*, (volere) ölì
agone- (pesce)agù, sardèla
agonia- angonéa
agonizzante- (moribondo) moribónd
agonizzare- èss in angonéa
agora- (piazza)piassa
agoraio - gogiaröl, gogiarölstì
agostano- (fieno di secondo taglio)
fé ostà, ostanèl
agosto- agóst, aóst, góst (d’agóst a
s’marènda ‘n del bósch; la prima
aqua d’agóst la rinfrèsca ‘l bósch),
(di biade e frutti che maturano in
a.) ostà, ostanèl
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
agreste - (campagnolo) campagnöl,
(rustico)röstech, (selvatico)
salvàdech
agricolo - (campagnolo) campagnöl
agricoltore - (contadino) contadì,
(lavoratore)laorét,(vangatore)
angadùr
agricoltura - (coltura) coltüra,
(podere)fondo, possessiù, cióss,
löch
agrifoglio - spinaràcc, brüscù, spì-’ninvèrs
agrimani-  agramà
agrimensore- agrimensùr,
(geometra)geòmetra*
agriotto - (v. visciolo)
agro - (campagna) campagna,
(territorio)teritòre*
agro- àgher (chi gh’à àgher in bóca,
no pöl spüdà dóls), (acerbo) zèrb,
(stizzoso)füghèta,(sugo) sügo
agrodolce- dóls e brösch
agronomo - (agrimensore)
agrimensùr
agucchiare -  (cucire) cus, cusì, cüs,
cüsì
aguglia -(guglia) gölia, göglia*
agugliata- (gugliata) gögiada,
gogiada,(refe)rèf
aguzzare -(far la punta)gössà,
(affilare) molà, mulà, dàga ‘l fél,
(a. il cervello, lambiccare) lambicà
aguzzino - agüssì*, (sbirro) sbér,
(crudele) caì, crüdél, (usuraio)
üsürare, brubrù
aguzzo- göss, (acuto) acüt,(sottile)
sötìl, sötél, sitìl, sütìl
ah - (per capire) aa, (esclamazioni)
ah!, ài!
aia- (governante) goernante
aia- éra
aiata -(grano che riempie l’aia)paöl
  aio- (insegnante)insegnànt*,
(maestro)maèst, (servo) sèrvo,
servitùr, servènt
airone- airù,(a. cenerino)airù
senerì, airù gròss, sgarzetù,(a.
rosso)airù róss, sgarzetù róss
aitante - (bello) bèl, (coraggioso)
coragiùs, (robusto)roböst, bir
aiutante- aiötànt,(supplente)
süplènt*
aiutare-  aiötà, aötà, ötà, abià, aidà,
(non potersi più a.) indà ‘l bast
sóta la pansa, (a. alcuno) dà öna
mà a ergü, (difendere) difènd,
difendì, (facilitare) facilità,
fassilità, (proteggere)protegì,
(salvare)salvà,(soccorrere)socór,
socorì,(sostenere)sostègn,
sostegnì
aiuto- aiöt, aiüto, (appoggio) apògio,
(coadiutore) cugitùr, (conforto)
confórt, (favore) faùr, (forza)
fórsa,(protezione)protessiù,
(puntello) pontèl,
(raccomandazione)
racomandassiù,(risorsa)rissórsa,
(dare a., soccorrere)socór, socorì,
(soccorso)socórs, (sostegno)
sostègn,(sussidio)süssìdio*
aizzare- fogà, fogà sót, mèt sö ergü,
(attizzare) stissà sö, (eccitare) fogà
sót,(incitare)sbolzunà,(istigare)
istigà,(provocare)cimentà,
provocà*,(stimolare)zinzà, cinzà
al- al  (prep. art.)
ala- ala, (estremità dell’a.) pónta o
séma d’ala , (lato) banda,(penna)
pèna
alabarda- libarda,(lancia)lanza
alabardiere- libardér
alacre- (pronto) prónt, amanìt,
(svelto) svèlt, spèr
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
alacrità- (prontezza)prontèssa
alamari- alamàr, öliète,(ornamento)
ornamènt*, ornamét*
alambicco- làmbech
alare- bordunàl
alba- (dalla sera all’a.)d’ön’
Avemarìa a l’ótra (Aemaréa,
Aimaréa), (giorno) dé, (principio)
prensépe,(serenata) serenada
albagia - (arroganza) rogansa, aria,
(boria) bòria, albasìa,(orgoglio)
orgòi*, (presunzione)presünsiù*,
(superbia)söpèrbia,(vanagloria)
sgiunferéa
albagioso -(presuntuoso)
presüntüùs*,(superbo)söpèrbe
albanella -falchèt d’aqua, (a.reale)
falchèt mülinér
Albano S. Alessandro (loc.) - ‘Lbà [i
nebiàcc de (soprannome)]
Albegno(loc.) - Albègn [i tessàder de
(soprannome)]
Albenza(loc.) - Albènsa [i careane de
l’ (soprannome)]
alberare- (piantare)pientà, piantà
albergare- (abitare) abità,
(alloggiare) alogià, logià,
(dimorare)stà de cà
albergatore- albergadùr,(oste)ostér
albergo- albèrgo, (a. dei poveri,
ricovero) recóer, ricòero,
(alloggio) alògio, (alberghetto)
alberghèt, alberghì, (dimora)
abitassiù, (locanda)locanda
albero- èrbor, (pianta) pianta, (a.
giovani) aliévi, (a. grosso) piantù
Alberto- Albèrt, Bèrto
albicocca- albicòch, (a. piccola)
bignaga
albicocco- öna pianta de albicòch,
bignaga
albino- albino
  Albino(loc.) - ‘Lbì [i falìcc / i
cinciribì de (soprannomi)]
albo - (v. album)
albore- (bianchezza)bianchèssa*,
bianchìsia
albugine- (cornea) ol biànch de l’öcc
album - àlbum,(libro) léber, lìber,
(matricola)matrìcola*,
(quinterno)quintéren, léber de
scriv, (quaderno)quadèren*,
(registro)regìster
albume- ciara d’öv, ol biànch de l’öv
alcade- (giudice) giödes, zödes
alchechengi- (pianta)chichìnger
alchermes- (rosolio) rosòlio
alchimia- (superstizione)
söperstissiù*
alcione- (gabbiano) gabià
alcova- arcùa, (camera) càmera
alcuno- ergü, (non esservi a.)no èsga
gna ü gat, (certuni) sertedü,
(persona)persuna
alea- (rischio) ris-cio, rìsech, (correr
l’a., rischiare)ris-cià,(azzardo)
asardo,(sorte)sórt
aleatico- (uva pregiata)leàtico
aleatorio -(rischioso)ris-ciùs*
aleggiare -(volare)gulà, sgulà
alemanno - (tedesco)todèsch, slàper
Alessandro- Lissandro, Alissànd
Alessio- Lèssio
aletta- alèta
alfabetico- (seguire l’ordine a.) indà
per alfabèt
alfabeto- alfabèt
alfiere- (portabandiera) alfiér
Alfonso - Alfóns
Alfredo- Frédo
algebra- àlgebra
algore- (freddo) frècc
aliare -(volare)gulà, sgulà
alibi- (prova)próa
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
alice- (sardella) sardèla, sardina,
sardelina
alido- (secco) sèch
alidore- (siccità)söcia
alienare - (dare) dà, (vendere)ènd,
endì, vènd, vendì
alienato- (pazzo, matto) mat
alienazione- (mente)mét, mènt,
(pazzia)passéa, laùr de macc,
(rinunzia)rinunsia, renönsia,
(vendita)vèndita
alieno- (contrario) contrare,
(diverso) dièrs, divèrs*,(restio)
restì
alimentare- alimentà*,(allevare) leà
fò, leà sö, (covare) cuà,
(mantenere)mantègn, mantegnì,
(nutrire) nütrì*
alimentazione - alimentassiù*,(vitto)
vito
alimenti- (mantenimento)
mantegnimét
aliquota- (parte)part, parte
alitare- (esalare) sorà,(respirare)
respirà, (soffiare)sofià, bofà
alito - (soffio)bóf, sofiada, bofada,
(fiato) fiàt, (respirazione)
respirassiù*,(spirito)spéret, spìret
aliuzzo- (uccello)alèt
allacciare- lassà sö, (abbottonare)
butunà sö, (a. le scarpe) ligà sö i
scarpe, (annodare) ingropì, fà sö ‘l
gróp, (cingere) senzì,(legare)ligà
allacciatura- (legatura)ligadüra, (a.
ombelicale, ombelico)botù d’ la
pansa, bìgol de la pansa
allagamento - lagamét, (piccolo a.)
slaagiada, slaagiamét, slavàch,
(inondazione) inondassiù
allagare- lagà, laghesà, slaagià,
(inondare)inondà*,(irrigare)
daquà
  allampanato - spirlingù, spirlüngù,
(magro) màgher, sèch
allappare - (legare i denti)raspà, fà
ègn ol raspì, ligà i décc
allargare- slargà, (aprire) dervì, avrì,
(aumentare)aümentà*,(crescere)
crèss, cressì, (distendere) destènd,
destendì, spampanà,(sviluppare)
svilüpà, svilüpàs
allargatoio- brocài, (trapano)
tràpen
allargatore - (succhiello)tenevlì,
tenevlinì
allarmare- alarmà, stremì,
(spaventare) spaentà, intemörì, fà
pura, fà stremì, (franare)franà*,
regunà, regunà, rinà zó
allarmato- (pauroso)purùs, gagià
allarme - alarme*,(timore), spaènt,
timùr, (paura)pura, spaghèt,
strèmpia, föfa, (spavento)spaènt,
chigarölaza, stremésse,(timore)
timür, tèma
allattare- lacià, balià, baliì,
(poppare)tetà
alleanza- aleansa, (amicizia)
amicìssia,(associazione)
associassiù*, (lega)léga,(patto)
pato,(unione)üniù,(unione)üniù
allegamento- zenzù
allegare - (a. i denti)fà ègn i zenzù,
fà ègn lóngh o macc o ligà i décc,
(provare)próa
allegare- dimèt, (giustificare)
giöstificà, (portare)portà
allegato- alegàt
alleggerimento- (sollievo)soliéo
alleggerire- sligerì, desligerì,
(consolare) consulà, cunsulà,
(diminuire) smenüì,(rubare) robà,
sgrafignà, raspà, leà, fà di gòb,
dàga de óngia
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
allegoria- (figura) figüra, (immagine)
imàgine, (metafora)metàfora,
(racconto)racónt*, (simbolo)
sìmbol*
allegramente- alegramét, (stare a.)
sguassà ‘n del bröd
allegrare- (rallegrare)legrà
allegrezza- legrèssa, (essere in
estrema a.) no pödì mia stà ‘n di
pagn, (mostrare grande a.) menà
la brèta de contét, no pödì piö stà
‘n de pèl, (contentezza)
contentèssa, (diletto) dilèt, (gioia)
giòia, (giubilo) giónda, giondina,
giungina,(godimento)godimét*,
(piacere)piassér
allegria- alegréa, alegrèssa, legréa
(l’alegréa la piàs ach al Signùr;
l’alegréa ògne mal la cassa véa),
(stare in a.) fà giónda, fà giondina,
(a. smoderata) morbì, (cuccagna)
cöcagna, (gioia) giòia, (conciliare
a., rallegrare)legrà
allegro- alégher (alégher, che ‘l diàol
l’è mórt; alégher che ‘l büs l’è
négher; sèmper alégher e mai
passiù), (essere assai a.) balà ‘n
d’ü cröèl de la legréa, (essere a. e
contento) igai grì ‘n del cül ch’i fà
ostaréa, (allegrotto) alegròt,
(contento) contét, (felice)felice,
(sereno)seré,(ubriaco)imbreàch,
ciòch, ciómbo, cimbo
allegrone - (buontempone) barachér,
sbaracù
allenamento - (esercitazione)
esercitassiù*
allenare- (educare)edücà*,
(esercitare) esercità
allentare- lentà, slentà,sladinà,
mulà, fà badét, (allargare) slargà,
(allentato) badét, (diminuire)
  smenüì, (lasciare) lagà, lassà,
(ritardare)ritardà*
allentatura -(ernia)èrnia*
allerta- (all’erta!) òcio!
allessare - (lessare)fà ‘ndà a lèss, fà
cöss a lèss, broà, (cucinare)
cüsinà, fà de mangià
allesso- (lesso)lèss
allestimento - (preparazione)
preparassiù*
allestire - (preparare,) preparà,
(apparecchiare) paregià,
(disporre) disponì, desponì
allestito - (disposto) dispòst
alletamare - (concimare) rüdà
allettamento- sàmbel, (divertimento)
diertimét, deertimét,(lusinga)
lüsinga*,(piacere)piassér,
(richiamo)riciàm*, (ricreazione)
ricreassiù, ol tép de la ricreassiù,
diersìv, diersivo
allettare- ingolosì, (adescare)
impaissà, (affascinare) incantà,
infasnà, (divertire)diertì, deertì,
(lusingare)lüsingà, dàgla ucia,
(piacere)piàs, piasì,(tentare)
tentà, dàga ü colpèt, (tirare)tirà,
trà,(uccellare)oselà.(zimbellare)
dà ‘l sàmbel, sambelà
allettevole- (simpatico)simpàtech
allevamento - aleamènt, (coltura)
coltüra, (educazione) edücassiù
allevare-leà fò, leà sö di s-cècc, trà fò
di bösche, (allattare) lacià, balià,
(a. la serpe in seno) tiràs i béss in
sé,(educare)edücà*,(insegnare)
insegnà, fà scöla,(sollevare)soleà
alleviamento - (consolazione)
consolassiù
alleviare - (alleggerire) desligerì,
sligerì, (consolare) consulà,
cunsulà,(mitigare)mitigà
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
allibire- (impallidire) deentà smórt,
vègn ismórt
allibrare- (registrare)registrà
allietare- (accontentare, contentare)
contentà, (dilettare) diletà,
(rallegrare)legrà
allievo- (scolaro) scölér,scolér,
(discepolo) discèpol, (apprendista)
praticànt,(studente)stödènt
allignare- (crescere) crèss, cressì,
(radicare)mèt i raìs, fà i raìs
allineare - (ordinare)ordenà*,
urdinà*
allistato- (segnato) segnàt,(rigato)
rigàt, a righe
allocco- (ucc.)gugù, lóch de bósch,
roró, ùse,(barbagianni) barbazàn,
barbaiàcom, dama, (gufo) döch,
döss, (agg. di uomo) lóch, loló,
lalo, (balordo) balèngh, balùrd,
sterlöch, (minchione)coiò, póer
màrter, gasòt, scotafìss, scotacòch,
sìfol
allocuzione - (discorso) discórs,
(orazione)orassiù
allodola - (a. panterana) lódola, (a.
tottavilla) lodolì, (calandra)
calandra
allogare- (collocare) colocà, pónd,
(a., pareggiare i panni)insoià,
(disporre) disponì, desponì,
(mettere)mèt, metì,(stabilire)
stabilì, fissà
alloggiare- alogià, logià, (abitare)
abità, (ospitare) ospità*, tègn
dosina
alloggio- alògio, (albergo) albèrgo ,
(appartamento) apartamènt,
(dimora) abitassiù
allontanamento -alontanamènt*,
slontanamènt*,(partenza)
partènsa*
  allontanare- slontanà, lontanà,
(allontanarsi, andare) indà,
(allontanarsi da un luogo) deentà
forestér, (cacciare) cassà vià,
(disaffezionarsi) pèrd l’amùr,
(distaccare) destacà,(eliminare)
eliminà*, (lasciare) lagà, lassà,
(partire) partì, (ritardare)ritardà*,
(scansare)scansà,(scuotere)
sgürlì, sgörlì, squassà, (separare)
separà, desmes-cià, desseparà,
(staccare)destacà
alloppiare- (lusingare)lüsingà, dàgla
ucia
allora- alura, inalura, (dunque) dóca
alloro- orènch, làöro, (gloria) glòria
alluce- (pollice)ditù
alluciare- (guardare) ardà,(vedere)
èd, edì, vèd, vedì
allucinazione- (errore)erùr, futa,
marù, marunada, capelada, fal,
(immaginazione) imaginassiù,
(impressione) impressiù,(mente)
mét, mènt,(visione)visiù*
alludere -(accennare) fà sègn, fà
‘nsègna
allumacato- (macchiato)taclét,
tacolét
allume di rocca - löm de ròch
allungare- slongà, (a. liquori) slongà
sö, (annacquare il vino) batesà ‘l
vì, (allungarsi) crèss, cressì,
(aumentare)aümentà*,
(distendere) destènd, destendì,
spampanà,(prolungare,
prorogare)prolongà, slongà zó,
slongàla,(sviluppare)svilüpà,
svilüpàs
allungato - (disteso) destìs,(lungo)
lóngh
allusione- (accenno) sègn,
(immagine) imàgine
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
alluvione - (allagamento) lagamét,
(inondazione) inondassiù,(piena)
piéna, pienù
almanaccare- (astrologare) strolegà,
(fantasticare) almanacà, mölinà,
becàs, (pensare)pensà, (riflettere)
riflèt, rifletì
almanacco- almanàch, (calendario)
calendare, (lunario)lünare
almanaccone- (faccendiere)
fassendù, sfassendù
Almè(loc.) - ‘Lmé [i màia-rane / i
màia-sacc de (soprannomi)]
Almenno S. Bartolomeo(loc.) - San
Bartolomé [i merlète de
(soprannome)]
Almenno S. Salvatore(loc.) - ‘Lmèn
[i guine / i durdine de
(soprannomi)]
almeno- almeno, almànch, per ol
manch
alone- serciù, (a. intorno al disco
lunare) serciù d’la lüna, (corona)
curuna
alopecia - (tigna)tègna
alpe- (monte)mut
alpeggio- (pascolo) pàscol
alpigiano- montagnér, de montagna
alquanto- parècc, parècia
alt- (fermata) fermada
altalena- sbalòca, scòca, (biciancola)
caalchina
altalenare- sbalocà, scocà,
(dondolare di mobili) sghingà
altana- antana, baltrèsca, (terrazza)
terassa
altare- altàr, (altarino) altarì
alterare - (adulterare) fatürà ‘l vì,
(cambiare) cambià, (conturbare)
contörbà, (falsificare) falsificà,
(fatturare) fatürà, (fingere) fà parì,
fà finta, (guastare) guastà,
  (infuriare) införiàs,(mutare)
müdà, (scomporre)scomponì,
(storpiare)ströpià
alterarsi- alteràs,ciocà
alterazione - (cambiamento)
cambiamènt, (contraffazione)
contrafassiù, (guasto) guàst,
(orgasmo)orgasmo,(turbamento)
türbamét*, törbamènt*
altercare- rampinàs,ranginàs, resiàs,
(a. a parole) altercàs, (bisticciare)
begà, tecà béga, (contrastare)
contrastà*, contristà, (disputare)
desbötà, scombàt, scombatì,
(litigare) litigà, èss in càösa,
(questionare)fà di resù, quistiunà,
impïàla,(rissare)tacà lite
alterco- (battibecco)batibèch*,
(contesa) sgarbèl, (contrasto)
contràst, (disputa) dèsböta,
dìsböta, (litigio)ràcola,
(questione)quistiù,(rissa)lite
alterezza- (orgoglio)orgòi*,
(superbia) söpèrbia
alterigia- (con a.)con d’öna
padrunansa che ve dighe óter,
(superbia) söpèrbia, (arroganza)
rogansa, aria, (boria) bòria,
albasìa, aria,(orgoglio)orgòi*,
(vanagloria)sgiunferéa
alternare - (avvicendarsi) dàs la
müda,(succedere) söcéd
alternativa- (scelta)sièlta
alternativamente- ura ü ura l’óter,
ura de ché ura de là
alternatore -(motore)motùr, mutùr*
altero- (gonfio) sgiùf,(superbo)
söpèrbe
altezza- altèssa, oltèssa, (grandezza)
grandèssa,(a. reale,  principe)
prénsep, (potenza)potènsa*,
(statura)statüra*
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
altezzosità - (superbia)söpèrbia
altezzoso- (essere orgoglioso)iga del
ümùr per ol có,(orgoglioso)
orgogliùs*,(superbo)söpèrbe
alticcio - (essere a.,brillo)èss a mèsa
igógna, (bevuto) biìt,(ubriaco)
imbreàch, ciòch, ciómbo, cimbo
altipiano- (monte)mut,(piano)pià,
(pianura)pianüra, bassa, piana
altitudine- (altezza) altèssa, oltèssa
alto- ólt, (grande) grand
altolocato - (superiore)söperiùr
altoparlante- altoparlànt*
altra- ótra (pl. ótre)
altresì- (anche) ach, ach amò, a’
altrettale - (simile)sìmel*,(uguale)
inguàl, eguàl, gualìv
altrettanto- tat e tat, otertàt, (stesso)
istèss, (tanto) tat, tant
altrimenti- otramét, (se no)se de nò
altro- óter, (ci vuol a.)ghe öl óter,
(non foss’a.)se no óter,(uno dopo
l’a.) a röda, (altri) óter
altura- altüra, (altezza) altèssa,
oltèssa, (cima) sima, séma, sém,
(monte)mut
alunno- (scolaro)scölér, scolér,
(studente)stödènt
alveare- cassèta de àe, brügàss,
brögàss, sgorbèl
alveo- (recipiente)recipiènt
alvo -(ventre)véter
Alzano Lombardo(loc.) - ‘Lzà [i
stórcc /i ciribì de (soprannomi)] per
parlà bé ‘n bergàmasch vé a ‘Lzà
alzare- alsà sö, (allungare) slongà,
(alzarsi dal letto)leà sö, (alzarsi in
piedi) leà sö ‘n pé, (crescere) crèss,
cressì, (edificare) fabricà, (elevare)
leà, (levare)leà, tö vià, (rilevare)
rileà, (sollevare)soleà,(spingere)
rösà, rüsà, sbötà, sbörlà, spuncià
  alzata- alsada, (a. di carte) leada
alzavola- (ucc.) (arzagola)garganèl,
(anatra) ànedra, nèdra
Ama(loc.) - Ama [i stüpì de
(soprannome)]
amabile- amàbel, (caro) car, (dolce)
dóls, duls, (gentile) gentìl, zentìl,
(grazioso) grassiùs,(simpatico)
simpàtech,(squisito)squisìt, ü
bàlsem
amabilità- (gentilezza) gentilèssa,
(grazia) gràssia
amaca- (letto)lècc
amalgama- (mescolanza)mesciansa,(unione)üniù
amalgamare- (mescolare)mes-cià,
taià,(unire)ünì, mèt insèma
Amalia- Amàlia, Màlia
amante -(amorosa)morusa (morusa
del cümü, spusa de nigü),
(amoroso)morùs, amurùs, (drudo)
bertù,(innamorato) inamuràt
amanuense- (scrittore)scritùr,
(scrivano)scriànt
amaranto- amarànt,(rosso)róss
amarasco- pianta de marasche
amare- amà,ölì bé, (cominciare ad
a.) ciapà a ölì bé a ergü, (a.
svisceratamente) ölì ü car de bé,
ìga tacàt insèma ol bìgol, (a.
accesamente) la ‘ndorerèss,
(ammirare) mirà*, (bramare)
bramà, no pödìn piö de...,
(desiderare)desiderà*
amareggiare - (addolorare,
affliggere) indolentà,
(amareggiato) magunét
amarella- assìnsio, (assenzio)
absìnsio, mistrì
amarena- maréna, marinèla, (ciliegia)
serésa,(marasca)marasca
amaretto- amarèt
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
amarezza - amarèssa*,(dispiacere)
dispiassér, (dolore) dolùr, dulùr,
(fiele) fél,(rincrescimento)
rincressimét
amarezzare- (marezzare)macià
amaro- amàr, (amarissimo) amàr
cóme la fél, (amariccio) amarì,
(cattivo) catìv, (crudele) caì, crüdél,
(doloroso)dulurùs*, (duro) dür
amarognolo- (amaro) amàr
amato - (essere a.)èss bén vést,
(caro) car, (grazioso) grassiùs
amatore - (amante, amoroso) morùs,
(dilettante) diletànt, (innamorato)
inamuràt
amaurosi - (malattia della vista)góta
seréna
ambage - (andirivieni)andiriviéni
ambasceria - (ambasciata) imbassada
ambascia- (accoramento) magù,
(affanno) afàn, (ansia) ànsia,
(asma) asma, mancafiàt, (dolore)
dolùr, dulùr, (tormento)tormènt,
söplésse, ciód
ambasciare- (respirare)respirà
ambasciata -imbassada
ambasciatore- ambassadùr
(ambassadùr no pórta péna),
(deputato) depötàt,(inviato)
inviàt*,(mandatario)mandatare*,
(messo)mèss,(parlamentario)
parlamentare*
ambedue - töcc du
ambiente - ambiènt, (casa) cà,
(stanza)stansa
ambiguità -(oscurità)scürèssa*
ambiguo- (sospetto) sospèt, (dubbio)
döbe,(incerto) incèrt, (oscuro)
scür, fósch,(sospetto)sospèt
ambire - (bramare) bramà, no pödìn
piö de...,(desiderare)desiderà*,
(pretendere) pretènd, pretendì
  ambito - (spazio)tràmet
Ambivere (loc.) - Ambìer [i pelandèi
de (soprannome)]
ambizione- ambissiù,(orgoglio)
orgòi*, (presuntuoso)presüntüùs*,
(superbia)söpèrbia
ambizioso - ambissiùs
ambo- ambo (ün ambo al lòt, l’è la
maledissiù di Genoés), (coppia)
cóbia
ambone- (tribuna)tribüna*
ambra- ambra,(resina) rasa
ambretta- (pianta)ambrèta
Ambria(loc.) - Àmbria [ì balerì de
(soprannome)]
Ambriola(loc.) - Ambréa
Ambrogio- Ambrös
ambrosia -(vino)vì, ì, brómbo, pissì
del Signùr, la tèta di ècc
ambrosiano- ambrosià, (milanese)
milanés
ambulacro- (passeggio) passègio
ambulante- (merciaio a.)piglòt,
masciàder
ambulanza- ambulansa*,(ospedale)
ospedàl, ca granda
ambulare - (camminare) caminà
ambulatorio- ambulatòre*,
(dispensario)dispensare*,
(ospedale)ospedàl, ca granda
Amedeo- Amedé
Amelia- Amélia, Mélia
amen- àmen, (minuto)minüt, menüt
ameno - (allegro) alégher,
(piacevole)godéol, famigliàr,
(ridicolo)ridìcol
amicare- (pacificare)pasentà
amichevole- amichéol*,(affabile)
afàbel
amicizia- amicìssia, amessèssia,
messésia, (riprendere un’ a.) l’è
turta rescoldada, (aderenza)
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
aderènsa, (affezione) afessiù,
(amore)amùr, (attinenza)
aderènsa, (confidenza) confidènsa,
confidansa,(simpatia) simpatéa
amico- amìs, amìch (i amìs s’i
conòss in di bisògn; i véri amìs i è
rar cóme i mósche bianche;
bisognerèss viga di amìs ach a cà
del diàol), (a. mio) ècio!, vècio!,
(a. sincero) amìs del cör (amici più
di prima) amìs cóme prima,
(amicissimo) amigù, èss la scùa de
cà, (essere amicissimi) èss cóme
fradèi, (camerata) camarada,
(compagno) compàgn,
(conoscente) conossènt,(devoto)
diót*, (favorevole) faoréol
amido- àmed
amitto- amét
ammaccare- macà, smacà, smicà,
smassöcà, (amaccato) smassöchét,
(pestare)pestà,(premere) premì,
(schiacciare)schissà, schiscià,
sgnacarà, squatarà
ammaccatura- smassöcada, bòta
ammaestramento -maestramènt*,
(consiglio) consèi, (dottrina)
dotrina, (educazione) edücassiù,
(insegnamento)insegnamènt*,
insegnamét*,(precetto)precèt
ammaestrare- maestrà fò, mistrà,
(addomesticare) dömestegà,
(domare alcuno)caà la grinta,
(educare)edücà*,(guidare) guidà,
(informare) infurmà, mèt al fato,
(insegnare)insegnà, fà scöla,
(istruire)istrüì*,(digrossare)
sgrossà zó
ammainare - (calare) calà, lassà zó
ammalare- (rif.) malàs, bötàs in
lècc
ammalaticcio- maladì, malsabadàt
  ammalato- malàt, (alquanto a.)
malinàt
ammaliamento - (stregoneria)
striamét
ammaliare- magà*,(affascinare)
incantà, infasnà, (ammaliato)
malefissiàt, (innamorare) inamurà,
(stregare)streà, strià
ammaliziare- (scaltrire)smalissià
ammalizzire- (scaltrire)smalissià
ammanettare- inmanetà, (arrestare)
arestà,(legare)ligà
ammanierato- (affettato) afetàt
ammannire- (apparecchiare)
paregià, (cucinare) cüsinà, fà de
mangià,(ordinare)ordenà*,
urdinà*,(preparare) preparà
ammannitura -(preparazione)
preparassiù*
ammansare- ( v. ammansire)
ammansire- ümanì,dömestegà, (rifl.)
ümanìs, deentà ümanì,
(addomesticare) dömestegà,
(calmare) calmà, padimà, (domare
alcuno) caà la grinta,(mitigare)
mitigà,(umiliare)ümilià
ammantare - (coprire) quarcià zó
ammantellarsi- intabaràs
ammanto- (manto)manto
ammartellare- (martellare)martelà
ammassare - (ammucchiare)
montunà,(raccogliere)tö sö,
regói, reguì, argòi, catà sö,
(radunare)regondì, tirà ‘nsèm
ammasso - (a. di covoni, bica) scafa,
scafèta,(mucchio) möcc, gröm,
pila,(moltitudine)massa,
(quantità)quantità
ammatassare- (imbrogliare) imbroià
ammattire-(impazzire) deentà mat,
indà zó de servèl, indà fò di
sentimèncc, sbassàs de servèl, dà fò
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
ammattonare- solà de quadrèi,
(ammattonato) söl de quadrèi,
(lastricare)lastregà, solà de préda,
(pavimentare)sölà
ammazzamento -(strage)strage,
sfarsabatàia, massacro, mazacara,
(uccisione)massamét, copamét
ammazzare- massà, fà la pèl, copà,
(assassinare) sassinà,(macellare)
macelà*,massacrà,(uccidere,
accoppare)copà, mandà al creatùr
ammazzati!- cópet!
ammazzatoio - (macello)macèl*
ammenda- (multa)mölta, mülta,
(pena)péna, (penitenza)penitènsa
ammettere- amèt, ametì, (approvare)
aproà,(concedere)concéd*,
(confessare) confessà,(dichiarare)
dichiarà*, (credere) crèd, credì,
(mettere)mèt, metì,(permettere)
permèt, permetì,(ricevere)ricév,
risseì,(riconoscere)riconòss,
riconossì,(volere) ölì
ammezzamento- (divisione) divisiù
ammezzare- (dimezzare) smesà
ammiccare- schissà zó l’öcc,
(accennare) fà ‘nsègn, fà ‘nsègna,
(segnare) segnà,(vedere)èd, edì,
vèd, vedì
amministrare - aministrà,
(governare) goernà,(servire) servì,
sèrv
amministratore- aministradùr,
(agente) agènt
amministrazione- aministrassiù,
(azienda)asiènda*,(gestione)
gestiù*, (governo) goèrno,
(manutenzione)manütensiù,
(ragioneria)ragiuneréa
ammirare- amirà*, (contemplare)
contemplà*, (estasiare)estasià*,
(guardare) ardà per marvéa,
  (meravigliare)maraveià*,
(meravigliarsi)restà
ammirazione- (entusiasmo)
entüsiasmo*,(lode)lóde,
(meraviglia)marvéa, meravéia
ammissibile - (probabile)probàbel*
ammissione -amissiù*
ammobiliare- mobilià
ammogliare- tö moér, moeràs,
(sposare) spusà,spusàs
ammollare -moià, (bagnare) bagnà,
missà, (inumidire) inümidì,
(macerare)maserà, madrà,
(percuotere)refónd, zolà,
sterlöcà, (schiaffeggiare)s-ciafetà
sö, s-ciafunà sö
ammollire- (indebolire)indebolì
ammonire -(riprendere alcuno)fà
öna patèrna, (biasimare) biasimà,
(consigliare) consiglià,
(correggere) coregì, corègg,
(persuadere)persöadì,
(raccomandare)racomandà
ammonizione - (consiglio) consèi,
(correzione)coressiù*,
(rimprovero)rimpròero,
mostassada, bruntulada
ammontare- montunà, (esagerare)
esagerà,(raccogliere)tö sö, regói,
reguì, argòi, catà sö,(somma)
sóma, söma
ammonticchiare- montunà,
(raccogliere)tö sö, regói, reguì,
argòi, catà sö
ammorbamento - (infezione)
infessiù*
ammorbare - morbà, (infettare)
infetà, (puzzare)sentì de spöss,
spossà, ternegà, ternà
ammorbidire- smülzinà*,(addolcire)
indolsì,(macerare)maserà, madrà,
(mollificare) smülzinà
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
ammortamento- (pagamento)
pagamét
ammortire - (ammorzare) smorsà,
(scolorire)indà zó de colùr, sbiaìs,
smontà de colùr, smarì
ammorzare - smorsà, (ammorzarsi)
mör vià,(mitigare)mitigà
ammottamento- (frana)frana*,
rinada, saàgia, dragù, regù
ammucchiamento- (mucchio)möcc,
gröm, pila
ammucchiare- montunà, inmedà,
medà, (a. covoni) scafà, scafetà,
(a. il grano) reblà sö,(unire)ünì,
mèt insèma
ammuffire- (marcire) marsì,
smarsentàs, (muffire)möflì, vègn
möfiét, ciapà la möfa
ammulinare- (girare) girà
ammutinamento -(complotto)
complòt, (ribellione)ribeliù*,
(rivoluzione)reolüssiù, riolüssiù
ammutinato- (rivoluzionario)
riolüssionare
ammutolire- restà de stöch (de carta,
de merda), restà móch cóme ü
striàl
ammutolito- (muto)möt
amnistia- (perdono)perdù,
perdunansa
amnistiare- (graziare) grassià, fà
gràssia,(perdonare)perdunà
amo- am
Amora(loc.) - Amóra [i sorèch de
(soprannome)]
amore- amùr (ol prim amùr no se ‘l
desmèntega mai; amùr e geloséa i
nass in compagnéa; l’amùr
l’imbénda i öcc; l’amùr l’è òrb),
(a. mio) caro ‘l mé bé, (a. proprio,
dignità, presunzione)dignità*,
presünsiù*, (bene) bé, (carità)
  carità,(grazia) gràssia, (a. proprio,
superbia)söpèrbia, (propensione)
propensiù*
amoreggiamento- smorusamét
amoreggiare- smorusà, fà l’amùr,
parlà ‘nsèm, parlàga
amorevole- amoréol, moréol,
morévol,(affettuoso)afetüùs*,
(amoroso) amurùs, (affabile) afàbel,
(buono) bù,(cordiale)cordiàl*
amorevolezza- (affezione) afessiù,
(amicizia) amicìssia, (carezza)
carèssa, (cortesia) corteséa, (cura)
cüra,(dolcezza)dolsèssa*,(saluto)
salüt
amorino- amurì,(puttino)pötì, püpì
amorosa - amorusa, morusa (morusa
del cümü, spusa de nigü),
(innamorata) inamurada
amoroso - amurùs, morùs,
(affettuoso)afetüùs*,
(innamorato) inamuràt
ampiare - (aumentare)aümentà*
ampiezza- (grandezza) grandèssa,
(larghezza)larghèssa
ampio- (aperto) èrt, aèrt, vèrt,
(disteso) destìs, (grande) grand,
(largo)largh
ampliamento -(aumento)aümènt*
ampliare- (allargare) slargà,
(ampliarsi) crèss, cressì,
(distendere) destènd, destendì,
spampanà, (esagerare) esagerà,
(sviluppare)svilüpà, svilüpàs
amplificare- (esagerare) esagerà
amplificato- (esagerato) esageràt,
spropositàt
amplificazione- (esagerazione)
esagerassiù
ampolla- àmpola, (ampollina)
ampolina, amulì, carafina,
(ampolline) bocaline, orzöi,
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
(bottiglia)botéglia, botiglia,
(caraffa) carafa,(recipiente)
recipiènt
ampolliera- (ampolla) àmpola
ampolloso - (barocco) baròch,
(gonfio) sgiùf
amputare - (tagliare)taià, teà
amputazione - (taglio)tài
amuleto - àngiös, (portafortuna)
portafürtüna*, portaförtüna*,
(superstizione)söperstissiù*
anabattista- (protestante)bilòfer,
protestànt*
anacardo- (mogano)mòghen
anacoreta- (eremita)remét, römét,
(religioso)religiüs
anacronismo- (errore)erùr, futa,
marù, marunada, capelada, fal,
(rovescio) roèrs, invèrs
anagiride-(pianta)éghen, ìghen
anagrafe- anàgrafe*,(registro)
regìster
anagramma- (indovinello) indüinèl,
indüinèla, cóssa-bis-cóssa, cóssabescóssa
analfabeta- (ignorante) ignorànt,
intréch
analisi- anàlisi, (divisione) divisiù,
(esame) esàm,(saggio)sagio,
(separazione)separassiù,(verità)
erità, verità
analizzare- analisà (analisàt,
analisada), fà l’anàlisi,(esplorare)
esplorà*, squaià,(studiare) stödià
analogia- (idea) idéa,(proporzione)
proporsiù,(ragionamento)
resunamènt, ragiunamènt,
(relazione)relassiù,(somiglianza)
sömeansa
analogismo- (ragionamento)
resunamènt, ragiunamènt
analogo - (simile)sìmel*,(stesso)istèss
  anarchia - (confusione) confüsiù,
diaolére, cotobói, sarabotada,
babilònia, baraónda, visibìlio,
bisibìlio, (disordine) desùrden,
disùrden
anarchico- anàrchech*,
(rivoluzionario)riolüssionare
anarcoide - (anarchico)anàrchech*
anatema- (maledizione)maledissiù*,
sentènsa, (scomunica)scomünica
anatemizzare- (maledire) maledì*,
(scomunicare)scomünicà*
anatocismo-(usura)üsüra*
anatomia- notoméa, (analisi) anàlisi
anatomizzare- (analizzare) analisà,
(esaminare) esaminà,(tagliare)
taià, teà
anatra- ànedra, nèdra, (a. giovane)
anedròt, (vociare delle a.)
quaquarà, (pollo) polàster
anca - (coscia) còssa, galù, (fianco)
fiànch
anche- ach, ach  amò, (a.
raccorciato) a’
ancona -(a. d’altare)ancuna,
(nicchia)nécia, arsèla
ancora- amò, ach amò, (anche) ach,
a’, (non a.) gnamò
ancorare- (manovrare)manovrà
ancorché- acassibé, assibé
anda - (per incitare i buoi)assà !
andamento- andamènt, (contegno)
contègn, (direzione) diressiù
andana- (corsia) tresanda, (sentiero)
sentér,(viale)viàl
andante- (grossolano) grossolà,
zacù, materiàl
andare- indà, andà (söl lóngh andà a
l’ ghe caga sö i cà), (ad a. bene) a
‘ndà bé, (a. con le buone) indà dré
a ergü col söchì d’la mél, (a. da
sé) indà de per lur, (a. per la via
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
conosciuta) indà per la strada ègia
(per la strada del car), (andarci)
andàga, indàga, (a. a tutto) a töt
andà, (a. a braccetto) dà ‘l brass a
ergü,(a. a balzi)indà a sbals, (a. a
spinapesce) indà ‘n sà e ‘n glià, (a.
a spinte) indà a sdöce, (a. a spron
battuto)indà a sprón batüt, indà
cóme ‘l vènt,(a. a tastoni)  indà a
tastù, (a. a zonzo) bigunà, ‘ndà
atùren sbindunét, indà a spass, (a.
attorno) saatà, (a. di corpo,
defecare)cagà, (a. di male in
peggio) indà de caàl in àsen, (a. in
contegno) dà del gròss, (a. in
tregenda) in indà strïòss, (a.
innanzi, vivere) indà là, tirà là,(a.
personalmente) indà in persuna,
(a. ricurvo) indà zó gòb, (a.
insalutato ospite) indà vià sènsa dì
gna bondé gna bòn an, (a. partirsi)
indà o tös fò di pé o di scarpì, indà
vià o fò di bale, infilàsla, tö sö i
gàbie, pirlà vià, tös zó di spése,
(camminare) caminà, (a. in
ordinanza, marciare) marcià,
(passare)passà, (precedere)
procéd*, procedì*, indà inàcc,
(scorrere)strecór, (vagare)indà
atùren, (venire)ègn, egnì, gnì,
vègn, vegnì, (viaggiare)viasà
andata- (andamento) andamènt
andato- (rovinato) indàcc,(passato)
passàt
andatoio- (passaggio)passàgio
andatura- andadüra, (andamento)
andamènt,(marcia)marcia,
(passo)pass, (portamento)
portamét*, (stile)stil*, stile*
andazzo- (abitudine)abitüdine,
(moda) móda,(usanza)üsansa,
(uso)üs, üso, vóga
  andiamo!- indèm!
andirivieni- andiriviéni, (viavai) ün
andirivieni, ün indà e vègn, ü và e
vé,(giravolta) giraólta, caracòl,
pirlòt, pirolèta,(gente) zét
andito- andada, àndech, (a. grosso)
andegòt, (corridoio) coridùr
andivieni- (a. di setificio)barbinéra
Andrea- Andréa, Andreì
androne- (andito) andada, àndech,
andegòt, (corridoio) coridùr
aneddoto- (fatto) fato, (racconto)
racónt*, (storiella) storièla
anelare - (bramare) bramà, bramesà,
(desiderare)desiderà*,(respirare)
respirà
anelare- sobàt, sobatì
anelito- (affanno)sobatimét,
(desiderio) desidére, àmpia,
disinvìs, dinvìs, (respirazione)
respirassiù*
anello- anèl, (anellino) anelì, (a.
nuziale, fede) éra, (cerchio) sércc,
serciù,(ornamento) ornamènt*,
ornamét*, (riccio)réss
anemico- anèmech*
anemone- (a. bianca dei boschi)
campanèi
anestetico - (calmante) calmànt,
(oppio)òpio
anestetizzare - (calmare) calmà,
padimà
aneurisma -(paralisi)paràlisi*
anfanare- (annaspare) inaspà,
(brancolare) indà a palpù, (girare)
girà,(parlare) parlà
anfibio- (rana)rana
anfiteatro - (circo) la scórsa, la scórsa
di caài, ol bal di caài
anfora- (orcio) regiàt, ula, (o. di
terra cotta)gèrlo, (recipiente)
recipiènt
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
anfratto - (dirupi) grèbani, grébegn,
grémegn,(luogo)löch,(precipizio)
pressepésse, valòrca
angariare- (maltrattare)maltratà,
(scannare)scanà, taià i canèi,
(tormentare)tormentà, fà penà,
tossegà,  fà cös ergü co l’ài, fà èd
la lüna ‘n del póss,(tribolare)
trebölà, tribölà, tribülà,
(violentare)violentà*
Angela- Àngela, Angelina
angelo- àngel (pl. àngei), (a. di
Dio) Àgnös Dèi, (angelino)
angelì, (cherubino) cherübì, (a.
custode, protettore)protetùr,
(santo)sant
angere -(tormentare)tormentà, fà
penà, tossegà,  fà cös ergü co l’ài,
fà èd la lüna ‘n del póss
angheria- angheréa, (ingiustizia)
ingiöstìssia,(oppressione)
opressiù, (prepotenza)
prepotènsa*,(violenza)violènsa*
angina- (malattia delle fauci)
scaranséa
angiocolite- (itterizia)spand la fél,
spernegà la fél
angioma - (tumore)tümùr
angiporto -(via)vìa, (vicolo)vìcol
anglicano- (protestante)bilòfer,
protestànt*
angolare- angolàr*, facc a cantù
angolo- àngol, (cantone)cantù, (a.
smussato) àngol smöss, (gomito)
gómbet,(luogo)löch, (spigolo)
spìgol
angoloso- facc a cantù
angoscia- angòssa, angòscia,
(riempirsi d’a., sbasire) sbasì,
(stare in a.) èss söi spì,
(accoramento) magù, (affanno)
afàn, (agonia) angonéa, (ansia)
  ànsia, (dolore) dolùr, dulùr,
(inquietudine) inquietüdine,
(miseria)miséria, bolèta,
(sofferenza)soferènsa*,(tormento)
tormènt, söplésse, ciód
angosciare- (inquietare)inquietà,
rodegà,(tormentare)tormentà, fà
penà, tossegà,  fà cös ergü co l’ài,
fà èd la lüna ‘n del póss
angoscioso - (doloroso)dulurùs*
angue- (serpente)serpènt
anguilla- anguéla, inguila,
(anguilletta) bissèta
anguria- angöria, (campo di a.)
angöriéra
angustia- angöstia, (ansia) ànsia,
(difficoltà) dificoltà, (dispiacere)
dispiassér, (dolore) dolùr, dulùr,
(infelicità)infelicità*,
(inquietudine) inquietüdine,
(ossessione)ossessiù*, (povertà)
poertà, (preoccupazione)
preocüpassiù*
angustiare- (inquietare)inquietà,
rodegà
angusto- (meschino)meschì, strass,
(ristretto)ristrèt, (stretto)strécc
anì anì- (delle anitre)anì anì
anice- ànes, anesù
anigella - (pianta da giardino)ragn
anima -ànima, (quella povera a.
di...) ol mé póer, (a. mia, cuor
mio) speransa dóra, (morso
dell’a., rimorso)rimórs*,
(coscienza) cossiènsa,
(espressione) espressiù, (mente)
mét, mènt, (nocciolo)gàndol,
glàndol, (spirito)spéret, spìret
animaccia - (birbone) birbù, balòss,
balossù
animale- animàl, (animaletto)
animalèt, (animalone) animalù
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
animare- animà, fà sö ànem,
(incoraggiare) incoragià, fà
coràgio, fà sö coràgio,(istigare)
istigà,(vivere)vìver, vìer, viv
animella- lacèt, (ghiandola) glanda
animo - ànem, (l’interno dell’a.)
intragna, (ripigliar a.) cassà vià la
pura, ressüssità de mórt a éta,
(esser d’a. intrepido) iga tat de
pél söl stòmech, iga quàter dicc
de pél, (forza d’a., costanza)
costansa*, (ardimento) ardimét,
(coraggio) coragio, fìdech,
(cuore) cör, (indole) ìndole*,
(intenzione)intensiù, (mente)
mét, mènt, (natura) natüra,
(opinione)opiniù, üpiniù,
(volgere l’a., proporre)proponì,
mèt per i mà, (sentimento)
sentimét, sentimènt, (spirito)
spéret, spìret
animosità- (inimicizia)desamicìssia,
(odio)öde
animoso - animùs*, besmane, (ardito)
ardìt, bastènt, (bravo) brào,
(coraggioso) coragiùs
anisetta- (anice) ànes, anesù, (a.
liquore) mistrà,(rosolio) rosòlio
anitra- (v. anatra)
Anna- Ana (a sant’Ana (26 luglio)e
a san Pantaliù aqua a montù)
annacquare - (innaffiare)sbrofà,(a.
il vino)batesà ol vì,(irrigare)
daquà, (moderare) moderà
annacquata- (pioggia)piöìda
annaffiare- (v. innaffiare)
annaffiatoio(v. innaffiatoio)
annali -(storia)stòria
annasare- (fiutare) usmà, nasà
annaspare- inaspà, (filare) filà,
(gestire) gestì,(nuotare)nodà
annata- anada
  annebbiare- (appannare)impanà*,
(intorbidare) introbià
annebbiato- nebiàt
annegare- negà,(uccidere)copà,
mandà al creatùr
annerimento - snigrada
annerire- snigrà, (a. con fuliggine)
strüsì, früsnà,(affumicare)
fömegà,(macchiare)smagià,
(oscurare)scürì, fà ègn iscür
annessione -(unione)üniù
annesso - (aggiunto) zontàt, (a. e
connesso) anèss e conèss,(parte)
part, parte
Annetta, Annina - Anèta, Anì
annettere - (aggiungere) zontà,
(inserire) inserì,(unire)ünì, mèt
insèma
Annibale- Nìbale
annichilire - (distruggere) destrüs,
destrüsì,(umiliare)ümilià
annidare- (covare) cuà,(stare)stà
annientamento - (consumazione)
consömassiù*
annientare - (annullare)anülà*,
(criticare) criticà, tö zó i calmére,
(disperdere) dispèrd, (distruggere)
destrüs, destrüsì.(indebolire)
indebolì,(umiliare)ümilià,
(vincere)èns, enzì, vèns, venzì
anniversario- (commemorazione)
comemorassiù*, festa) fèsta,
(giubileo) giübiléo
anno- an (plur.) agn, (i òmegn i gh’à
i agn ch’ì sènt e i dòne chèi ch’i
dimóstra; de sèt agn a s’s’è pötèi,
de setanta s’s’è amò chèi), (a.
venturo) an che é, (annetto,
annuccio) anèt, (or son due a.)
adèss du agn, (annata) anada,
(anni) età, (a. santo, giubileo))
giübiléo,(tempo)tép
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
annobilire -(nobilitare)nobilità*
annodare- ingropì, fà sö ‘l gróp,
zèma di córde,(legare)ligà,
(pettinare)petenà, pechenà,
(stringere) strèns, strenzì,(unire)
ünì, mèt insèma
annoiare- stöfà,fà ‘ndà zó i bale (i
ure, i braghe), (a. con discorsi) dàn
öna söpa, (disgustare) desgöstà,
(disturbare) destörbà, distürbà,
(importunare) importünì, caà ‘l
fiàt, tö ‘l fiàt, secà la mare, sgiunfà
i bale, (infastidire) fà smatì, storà,
fà ‘ndà zó i calse (la lira), fà ègn
fastöde, (seccare)secà,(stancare)
stöfà, (stuccare) stöcà, (tediare
con discorsi lunghi)stüinà
annoso- (antico) antìch, (vecchio)
ècc, vècc
annotare- marcà, (notare)notà
annotazione- (memoria)memòria,
(nota) nòta,(osservazione)
osservassiù
annottare- (oscurare)scürì, fà ègn
iscür
annoverare - (computare) compütà,
(contare) cöntà, cüntà, (numerare)
nömerà
annualità- (rendita)rèndita
annuario- (libro) léber, lìber
annuire- anüì, anöì, (acconsentire)
consènt, consentì, (approvare)
aproà,(ubbidire)öbedì
annullamento - anülamènt*,
(cancellazione) scassada,
scassadüra, (cancellatura)
scanseladüra,(negazione)negassiù*
annullare - anülà*,(a. un patto)
mandà a mut, (abolire)abolì*,
(cancellare)cancelà*, scanselà,
(revocare)reocà*, (distruggere)
destrüs, destrüsì,(risolvere)ressolvì
  annunciare - (avvisare) isà, visà,
(dire) dì,(notificare) notificà
annuncio - (avviso)avìs, aìso,
(pubblicità)püblicità*, reclàm*
annunziare - (bandire) bandì,
(predicare)predicà,(significare)
significà
Annunziata- Nunsiada, Nossiada
annunzio- (ambasciata) imbassada,
(augurio)aügürio*, (bollettino)
boletì, (notizia)notìssia, nöa,
(partecipazione)partecipassiù*,
(pubblicità)püblicità*, reclàm*
annusare- (fiutare) usmà, nasà
annuvolare- iniulà, (annuvolarsi)
snigulàs sö, (rannuvolarsi) sniulàs
sö, vègn sö di nìoi,(appannare)
impanà*
annuvolato - (nuvoloso)nìol*,
niolùs*,(torbido)tróbe, tröbe
anobio- (tarlo) caröl
anofele- (zanzara) sensala, zanzara*
anomalia- (eccezione) ecessiù
anonimo- sènsa nòm
ansa- (golfo)gólf*, (manico)mànech
ansamento- banfamét, (rantolo)
ràntegh
ansare- banfà, ansà, assà, mancà ‘l
fiàt, sobàt, sobatì,(respirare)
respirà
Anselmo - Ansèlm
anseri -(castagne affumicate)
biligòcc
ansia- ànsia, (ansamento) banfamét,
(affanno) afàn,(agitazione)
agitassiù*, (angoscia) angòssa,
(apprensione) aprensiù,
(aspettativa) aspetatìa, (desiderio)
desidére, àmpia, disinvìs, dinvìs,
(inquietudine) inquietüdine,
(orgasmo)orgasmo,(ossessione)
ossessiù*, (penare)penà,
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
(preoccupazione)preocüpassiù*,
(rimorso)rimórs*,(smania)
smània,(sospiro)süspìr,(timore)
timür, tèma,(tormento)tormènt,
söplésse, ciód
ansietà- (ansia) ànsia,(agitazione)
agitassiù*, (dolore) dolùr, dulùr,
(inquietudine) inquietüdine
ansima - (sospiro)süspìr
ansimare- (affannarsi) afanàs,
(anelare) sobàt, sobatì, (ansare)
banfà, ansà,(desiderare)
desiderà*,(respirare)respirà,
(soffiare)sofià, bofà
ansimo -(respirazione)respirassiù*
ansioso- ansiùs,(desideroso)
desiderùs*,(inquieto) inquiét,
(sospeso)söspìs*
ansito- (ansia) ànsia, (respirazione)
respirassiù*
antagonismo- (concorrenza)
concorènsa*(contrasto) contràst,
(gara) gara, (opposizione)
oposissiù
antagonista - (avversario) aversare
antartico -(meridionale)meridionàl*
antecedentemente- (prima) prima,
pröma
antecedere- (precedere)indà inàcc
antefatto- antefàcc*, (fatto) fato
Antegnate(loc.) - Antegnàt [i
stegnadèi / i giösta-òrghegn de
(soprannomi)]
antenati- (parentela) parentéla
antenato- (arcavolo) bislào,
besacöch, (discendenza)
dissendènsa
antenna - antèna*,(corno) córen,
(palo)pal, (trave)trav, banchina
anteporre- (mettere)mèt, metì,
(porre)pónd, pondì, (preferire)
preferì
  anteriormente- (prima) prima, pröma
antesignano- (alfiere) alfiér, (primo)
prim, pröm
anticaglia- andeghér, àrghen
anticamente- al tép vècc, ai tép de
Carlo ü, quando l’ parlàa i bachècc
anticamera- anticàmera, (entrata)
entrada
antichità- antichità, (anticaglia)
andeghér, àrghen
anticipare- anticipà, antissipà,
(pagare) pagà, (prevedere)preedì,
(venire)ègn, egnì, gnì, vègn, vegnì
anticipazione- anticipassiù
anticipo- (pagamento)pagamét
antico- antìch,(usato)üsàt,(vecchio)
ècc, vècc
anticristo- antecrést
antidiluviano - (antico) antìch
antidoto- contraeléno
antiflogistico- (rinfrescante)
rinfrescànt
antifona- antìfona, (salmo) salmo,
(rimprovero)rimpròero,
mostassada, bruntulada
antilope -(gazzella)gasèla*
antimuro- (parapetto)parapèt.
müradèl
antinomia- (contrasto) contràst,
(opposizione)oposissiù
antipasto- antipàst
antipatia - (avversione) aversiù,
(disgusto) desgöst,(inimicizia)
desamicìssia,(odio)öde,
(ripugnanza)repögnansa,
ripögnansa, ribrèss
antipatico- antipàtech
antiporta- pöstèrla, püstèrla,(porta)
pórta
antiquario- antiquare
antiquato- (antico) antìch,(rancido)
rans,(vecchio)ècc, vècc
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
antirrino - (pianta)antirì, bóca de lüf
antisapere- (prevedere) preedì
antispasmodico- (calmante) calmànt
antitesi- (contrasto) contràst,
(opposizione)oposissiù,(rovescio)
roèrs, invèrs
antivedere- (precedere)indà inàcc,
(prevedere) preedì
antiveggenza -(previsione)preisiù*
antivenire- (precedere)indà inàcc,
(prevenire)preegnì
antologia- (scelta)sièlta
Antonio - Antóne, (sant’A. abate)a
sant Antóne de la barba bianca (del
porsèl, del föch) la niv no manca;
a sant Antóne, ön’ura gròssa,
(sant’A. di Padova)a sant Antóne
de zögn, serése a pögn
antrace -(tumore)tümùr
antracite - (carbone) carbù
antro - (caverna) caèrna, büsàch,
(grotta) gròta,(tana)tana,
(spelonca)spelónca
antropoide- (scimmia)sömia
antropomorfo- (scimmia)sömia
anulare - (dito a.)spusalì
anzi- anse
anziano- (antico) antìch,(vecchio)
ècc, vècc
anziché- (piuttosto)piötòst, pötòst
anzitutto- (prima) prima, pröma
apatia- (indifferenza)indiferènsa
apatico- (indifferente) indiferènt,
(indolente) indolènt, impiglét,
(insensibile) insensìbel
ape- àa, (arnia delle a.)bisöl,
(sciame di a.)bisù, sam
apertamente- a èrta céra, a carte èrte
aperto- èrt, vèrt, aèrt, (arioso) ariùs,
(largo)largh, (sincero)sincér
apertura - (a. nelle siepi)sapèl,
portéa, (bocca) bóca, (buca) büsa,
  fòpa, (comunicazione)
comünicassiù, (fenditura)
fendidüra, s-cèpa, s-cepada,(porta)
pórta, (rottura)rotüra,(uscio)öss
apiario- (alveare) cassèta de àe,
brögàss, sgorbèl
apice - (all’a.)a l’öltem büs de la
gropéra, (culmine) cùlem,
(massimo)màssimo,(perfezione)
perfessiù,(punta)pónta, punta
apoftegma- (sentenza)sentènsa
apogeo - (culmine) cùlem
Apollonia- Polónia
apologia- (orazione)orassiù
apologo- (favola) fàola, (racconto)
racónt*
apoplessia- (accidente) assidènt,
(paralisi)paràlisi*
apostata -(infedele)infedél*
apostatare- (rinnegare) renegà la féde
apostema -(tumore)tümùr
apostolato -(propaganda)
propaganda*,(missione)missiù*
apostolico- (papale)papàl
apostolo- apòstol, (missionario)
missiunare
apostrofare - (chiamare) ciamà,
(dire) dì
apoteosi- (gloria) glòria,(lode)lóde,
(onore) onùr
appaciare- (pacificare)pasentà
appagamento- (soddisfazione)
sodisfassiù
appagare- fà pago, fà restà pago,
(appagato, contento) pago, contét,
(accontentare, contentare)
contentà,(pagare) pagà,
(soddisfare)sodisfà
appagato- (pago)pago
appaiare- perà (ol Signùr i a mèt al
mónd, e po i a péra ach),
(accompagnare) compagnà,
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
(aggiungere) zontà,(sposare) spusà,
spusàs,(unire)ünì, mèt insèma
appaiato- (doppio) dópe
appalesare- (palesare)palesà, mèt in
piassa
appaltare- apaltà
appaltatore- apaltadùr,(impresario)
impresare
appalto- apàlt, (asta) asta,
(concessione) permèss,(impresa)
imprésa,(monopolio)monopòlio*
appannaggio- (patrimonio)
patrimòne, (stipendio)stipèndio*
appannare- impanà*,(intorbidare)
introbià,(oscurare, scurire)scürì,
fà ègn iscür
appannato- impanàt*,(annebbiato)
nebiàt
apparato- (preparativo)preparatìv,
(preparazione)preparassiù*,
(solennità)solenità, (spettacolo)
spetàcol,(strumento)strömènt,
iströmènt
apparecchiamento- (preparativo)
preparatìv
apparecchiare- paregià, perigià, (a.
la tavola) paregià zó tàola, mèt zó
tàola,(ordinare)ordenà*, urdinà*,
(preparare) preparà
apparecchiato- (pronto) prónt,
amanìt
apparecchio- (congegno)congègn*,
(macchina)màchina,(preparativo)
preparatìv, (preparazione)
preparassiù*,(strumento)
strömènt, iströmènt
apparenza- aparènsa (l’aparènsa
ingana), (dare a., dimostrare)
dimostrà* (tener conto dell’a.)
l’öcc a l’völ la sò part, (contegno)
contègn, (finzione) finsiù, finteréa,
(immagine) imàgine,(indizio)
  indésse,(modo)möd, fòsa, rassa,
(persona)persuna, (presenza)
presènsa, (specie)spéce, sórt,
(spicco)fà spico, (vernice)ernìs
apparigliare- (accompagnare)
compagnà, (appaiare) perà
apparimento- (v. apparizione)
apparire - (comparire) comparì,
(nascere)nassì, nass, vègn al
mónd, (parere, sembrare) parì, fà
sömeà,(spuntare)spontà, spuntà,
(vedere)èd, edì, vèd, vedì
appariscente - (essere a.)fà bèl vèd,
(bello) bèl, (evidente) lampante,
spacàt, patòch,(vistoso)vistùs
appariscenza- (apparenza) aparènsa,
(bellezza) belèssa
apparizione- aparissiù, (immagine)
imàgine,(visione)visiù*
appartamento- apartamènt
appartare -(allontanare) slontanà,
lontanà,(partire) partì, (riparare)
riparà,(separare)separà, desmescià, desseparà
appartato- (riservato)risservàt
appartenente- (aderente) aderènt,
(relativo)relatìv*
appartenenza - spetansa,(relazione)
relassiù,(spettanza) spetansa
appartenere- (dovere) doì, döì
appassionare - passiunà*,
(commuovere) fà stà zó ‘l fiàt,
(entusiasmare) entüsiasmà,
(innamorare) inamurà,(interessare)
interessà,(sfogare)sfogà, sfogàs
appassionato- passiunàt,
(innamorato) inamuràt
appassire- impassì,deentà pass,
vègn pass,  (floscio) sflògn,
(avvizzire) deentà flògn,
(indebolire)indebolì,(seccare)
secà, (sfiorire) sfiurì*, sfiurì*
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
appassito-pass, passìt,(magro)
màgher, sèch
appellare - (chiamare) ciamà,
(reclamare)reclamà*
appellarsi- apelàs,ricorrere) ricór,
ricorì
appellativo- (nome) nòm, (titolo)
tìtol
appello- apèl, (chiamata) ciamada,
(fare a., raccomandare)
racomandà,(ricorso)ricórs
appena- apéna, dóma, nóma, a mala
péna, a mal istànt
appendere- tacà vià,(sospendere)
sospènd, sospendì
appendice - (coda) cùa, (membro)
mèmbro,(supplemento)
süplemènt*
appestare- morbà, spössà cóme öna
carògna, (impestare) impestà ,
(infettare) infetà,(puzzare)sentì
de spöss, spossà, ternegà, ternà
appestato -(puzzolente)spössù*,
spüssù*
appetire - (bramare) bramà, bramesà,
(desiderare)desiderà*
appetito- apetét, petét, (ho a.) la me
bat, (indurre all’a.) fà góla, fà tirà
la góla, mèt apetét, (desiderio)
desidére, àmpia, disinvìs, dinvìs,
(fame) fam, berlòca, (gusto) göst,
abocato, fà,(golosità) golusità,
(passione)passiù,(voglia)òia,
vòia
appetitoso- petitùs
appezzamento - (terreno) teré
appianare- ingualà, (facilitare)
facilità, fassilità, (livellare)mèt a
lièl, lielà
appiattare- (nascondere)intambà,
scónd, scondì
appiccagnolo- picàia, (gancio) rampì
  appiccare - (sospendere)sospènd,
sospendì
appicciare- (accendere) impïa,
impissà
appiccicare- impetolà, pegà, petà,
(schiaffeggiare)s-ciafetà sö,
s-ciafunà sö,(unire)ünì, mèt insèma
appiccicato- (posticcio)postéss
appicco- (occasione)ocasiù,
(pretesto)pretèst, rampì
appigionare- (affittare) ficià
appigliarsi - (non sapere a che
partito a.)no saì a che èrbor
impicàs, (attaccarsi) tacàs,
(pigliare)ciapà,(radicare)mèt i
raìs, fà i raìs
appiglio- (occasione)ocasiù,
(pretesto)pretèst, rampì
appinzare- (pungere)pïà, ponzì,
sponzì, spóns
appinzatura- (puntura)sponzida
appioppare - (dare) dà,(percuotere)
refónd, zolà, sterlöcà,
(schiaffeggiare)s-ciafetà sö
s-ciafunà sö
appisolare- (dormire) dormì, dörmì,
(sonnecchiare) sdormacià
appisolarsi- impisolàs, pisolàs,
pisoràs vià
applaudire- sbat i mà, sbat dré i mà
applauso- sbatimà, sbatida de mà,
(aver a.) fà füróri, (favore) faùr,
(lode)lóde
applicare- aplicà, (aggiungere)
zontà, (applicarsi, fare, studiare)
fà,stödià,(lavorare) laurà,
(percuotere)refónd, zolà, sterlöcà
applicato- (impiegato) impiegàt,
(intento)intènt, intènto
applicazione- aplicassiù, (attenzione)
atensiù, (studio) stöde
appoderare- (coltivare) coltìa, coltürà
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
appoggiare- pogià,petà, (aiutare)
aiötà, ötà, (appoggiarsi) pondìs,
(favorire) faorì,(postare)postà,
(proteggere)protegì,
(raccomandare)racomandà,
(sostenere)sostègn, sostegnì
appoggiato -(sostenuto)sostegnìt,
sostenüt
appoggiatoio- dèrma,(spalliera)
spaléra, schenàl, dèrma d’öna
scagna
appoggio- apògio, dèrma, (contare
sull’a.) fàs spala sö ‘n vergü,
(aiuto) aiöt, (difesa) difésa,
(favore) faùr,(protezione)
protessiù, (puntello) pontèl,
(raccomandazione)
racomandassiù,(sostegno)sostègn
apporre - (aggiungere) zontà,
(imporre) imponì,(mettere)mèt,
metì,(porre)pónd, pondì
apportare- (effettuare) efetüà,
(portare)portà,(riferire)riferì
appositamente- apositamènt, apòsta
postènta
appositiccio- (posticcio)postéss
apposizione- (nome) nòm
apposta- apòsta
appostare - (aspettare) spetà, specià
appratire - (ridurre a prato)pradà
(pradàt), mèt a prat
apprendere - (conoscere) conòss,
cognòss,(imprendere) imprendì,
(intendere)intènd, entrà sö, capì,
(sapere)saì
apprendista- praticànt, (garzone)
garzù, zùen de bötiga,(impiegato)
impiegàt,(operaio)operare
apprendistato- (noviziato)noissiàt,
careana
apprensione- aprensiù, (essere in a.,
preoccupare)preocüpà*
  (inquietudine) inquietüdine,
(paura) pura, spaghèt, strèmpia,
föfa, (preoccupazione)
preocüpassiù*,(timore)timür,
tèma,(tormento)tormènt,
söplésse, ciód
appressarsi- redesàs apröf
appresso - apröf, a galù, (dietro) dré,
drét, prèss
apprestamento - (preparazione)
preparassiù*
apprestare- (apparecchiare) paregià,
(ordinare)ordenà*, urdinà*,
(preparare) preparà
apprezzamento- (giudizio) giödésse,
(riputazione)repötassiù, (stima)
stima, stéma
apprezzare- (curare) cürà,(piacere)
piàs,  piasì, (pregiare, prezzare)
presià,(stimare)stimà, (valutare)
valütà
apprezzato -(stimato)- stimàt*
approdare- indà a rìa, (giovare) giuà,
zuà, zovà, fà pró, (guadagnare)
guadagnà, guadegnà,(riuscire)
reüssì,(sbarcare)desbarcà
approfittarsi- prealìs,(usare)üsà
approfondire- (esplorare)esplorà*,
squaià,(scavare) scaà,(studiare)
stödià
approntamento - (preparazione)
preparassiù*
approntare- prontà, (apparecchiare)
paregià,(preparare) preparà
appropriarsi- fàs sò,(impadronirsi)
impadronìs,(impossessarsi)
impossessàs,(prendere)ciapà,
catà, tö, (usurpare)üsürpà
appropriato- (idoneo) bù
approssimarsi- (somigliare) sömeà,
indà ‘nvèrs
approssimarsi- tiràga bèl
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
approssimativo- aprossimatìv,
(vicino) visì, vesì, isì
approvabile - (probabile)probàbel*
approvare- aproà, (ammettere) amèt,
(comprovare) comproà,
(confermare) confirmà,
(consentire) consènt, consentì,
(lodare)lodà, (sancire)sancì
approvazione- aproassiù, (applauso)
sbatimà, (consenso) consèns,
(visto)visto
appuntamento- apuntamènt,
apontamènt,(convegno)convègn*,
(incontro) incóntro
appuntare- pontà, puntà, (annotare)
marcà,(notare)notà,(registrare)
registrà
appuntatore- notacasse
appuntellare- (puntellare)pontelà,
(sostenere)sostègn, sostegnì
appuntire- (affilare) molà, mulà,
fàga ‘l fél
appuntito- (acuminato) göss, (acuto)
acüt
appunto- apunto, (per l’a.,
precisamente) in punto,in pónt, a
pìligo,(nota) nòta, (precisamente)
in punto, (ricordo)regórdo,
(scritto)scrécc
appuntonare- (puntellare)pontelà
appurare - (conoscere) conòss,
cognòss,(purificare)pörificà
aprico- (solatio)solìv
aprile- aprìl, avrìl (avrìl a l’ ghe n’à
trènta, se l’ ghe n’èss trentü a l’
n’indarèss in malura gna ü; se l’
piöèss trentü l’ farèss mal a nissü;
brina d’avrìl impienéss ol barìl;
d’avrìl a l’ góta ‘l barìl)
aprire- (schiudere) dervì, avrì, (a.
con chiave) des-ciaà, (comin
  (allargare) slargà, (dissigillare)
dessigilà, (fendere) sfènd, sfendì,
s-cepà,(inaugurare)inaügürà*,
(intavolare)intaolà, (spalancare)
spalancà, sberpà, dervì fò, avrì
aprirsi- (sbocciare)sborgnà
aquila- (a. reale) àquila, agla, àgola,
aquilòt
aquilegia - (pianta) vèdoe
aquilino - aquilì
aquilone - aquilù*
ara- (altare) altàr, (pappagallo)
papagàl
araba fenice- (rarità)rarità
arabesco - (disegno) dissègn,
dessègn, (geroglifico) giroglìfech,
giorolìfech, (ornamento)
ornamènt*, ornamét*
arachidi- galète, galetine,
spagnolète, (mondare le a.)spelà i
galète
aragosta- (gambero) gàmbar
araldo- (ambasciatore) ambassadùr,
(messo)mèss,(parlamentario)
parlamentare*,(primo)prim, pröm
arancia- aràns, naràns, portogàl,
(buccia d’a.) rösca de naràns,
(spicchio d’a.) còsta, fèta
aranciera -limunéra
arare- arà
arativo - aratìv
aratro- piò
arazzo - aràss,(tappeto)tapé,
(tapezzeria)tapessaréa
Arbilia- Arbìlia, Erbìlia
arbitrare- (giudicare) giödicà,
giüdicà
arbitrariamente - (fare a.)arbitràs
arbitrato- (giudizio) giödésse,
(questione) quistiù
arbitrio - (capriccio) caprésse,
(facoltà) facoltà, (libertà)libertà,
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
(licenza)lissènsa,(potere) püdì,
pödì, podì, potére, (prepotenza)
prepotènsa*,(scelta)sièlta,
(volontà)olontà
arbitro- (giudice) giödes, zödes
arboroso- arborìv
arboscello - erborèl, piantèla,(pianta)
pianta
arbusto - (bosso) martèl,(pianta)
pianta
arca - arca*,(baule) baöl, (cassa)
cassa, panéra, panér, (sepolcro)
sepólcro, sepulcro,(tomba)
tómba*
arcaico - (antico) antìch,(vecchio)
ècc, vècc
Arcangelo- Arcàngel
arcano- (misterioso)misteriùs,
(mistero)mistére, mistéro,
(segreto)secrét, segrét
arcata - arcada
arcato- facc sö in archèt, ad üso archèt
arcavolo- bislào, besacöch,
(bisarcavolo) ol pàder del bislào
arce- (rocca)ròca
Arcene(loc.) - Àrsen [i padelòcc / i
padèle de (soprannomi)]
archeggiare - (curvare)cürvà*
archeologia - (storia)stòria
archetipo- (idea) idéa, (modello)
modèl,(tipo)tipo*
archetto- archèt
archibugiata- archibüsada
archibugio- archibüs, (carabina)
carabina, (fucile) fösél, füsìl
archimandrita - (vescovo)escóv,
vèscov
archipenzolo- (p. dei muratori)
piombì, piómb
architettare- (lavorare) laurà
architetto- architèt, (ingegnere)
inzegnér*, inzignér*
  architettura- architetüra
architrave- architràv, capèl,
(cornicione) cörnisù
archivio- archìv,(ufficio) öfésse,
börò
arci - (cóme particella di superlativo)
de là, (es: arcicontento)de là de
contét)
arcidiacono - (canonico) canònech,
calònech
arcile- (madia)panéra, panér
arcimago- (mago)mago
arcione- arzù
arcipelago- (isola) ìsola
arcipiccolo- (piccolo)pìcol,
pissèn
arciprete- arsiprét, (canonico)
canònech, calònech
arcisegretario- (segretario)
segretare
arcispedale- (ospedale)ospedàl, ca
granda
arcivescovo- arsièscov
arco - arch, arcada, (a. a terzo acuto)
arch a tersegù, (a. a tutto sesto)
arch a töta mónta, (a. schiacciato o
scemo) arch isfiancàt, (circolo)
cìrcol,(monumento) monümènt,
monümét
arcobaleno - arcobaléno
arcolaio- badèrla, (a. pieghevole)
ghìndola, ghéndola (sue parti:
bachète, bössoi, bössol in sém,
basiotì, spina, bössol in fónd, pé,
bachèta), (aspo) aspa
arcuato- (rotondo)rotónd, birónd,
tónd
arcuccio - (culla) naàssa, navassa,
cüna
ardente - (bollente) sbroét, scotét,
(focoso) fogùs,(rosso)róss
ardenza- (ardore) ardènsa, fogùr
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
ardere- bampà, (a. di sete) mör de
sit, (bruciare) brüsà,(desiderare)
desiderà*,(incendiare)incendià*,
(infiammare) infiamà,(infocare)
infogà,(scottare)scotà, sbroià,
(seccare)secà, (splendere)
sberlüsì, stralüsì
ardesia - (pietra per tetti)piöda
Ardesio(loc) - Ardés [i cavre / i
sciòre de (soprannomi)]
ardiglione- ardiù, ariù
ardimento- ardimét,(baldanza)
baldansa*, (coraggio) coragio,
fìdech, (franchezza) franchèssa,
(sfacciataggine)sfassatàgine*,
(valore)valùr
ardimentoso- (coraggioso) coragiùs,
(temerario)temerare, ris-ciùs
ardire- (osare)olsà, ascàs, iga müso,
(rischiare)ris-cià, (sfacciataggine)
sfassatàgine*,(valore)valùr
ardito- ardìt, bastènt, asardùs, (dim.)
arditèl,(eroe)eròe*, (franco)
franch, (sfacciato)sfassàt, sbér,
(temerario) temerare, ris-ciùs
ardore- ardènsa, fogùr, (amore)
amùr, (desiderio) desidére, àmpia,
disinvìs, dinvìs,(entusiasmo)
entüsiasmo*, (fervore)fervùr*,
(sentimento)sentimét, sentimènt,
(vampa)bampa
arduo - (difficile) difìssel, dificoltùs,
malfà, criticùs
area - àrea*,(spazio)tràmet,
(terreno) teré
arena - sàbia, spolverì, (rena)sabiunì,
sabiunsì, (sabbia) sàbia
arenaceo- (sabbia) sàbia
arenamento- (ristagno)restàgn
arengario- (tribuna)tribüna*
argano- argàgn,(mulinello) mölinèl,
fümì, sgulatrì
  argenteo - d’arzènt, (bianco) biànch
argenteria- arzentére
argentiere- arzentér, (gioielliere)
zoelér, (orefice)orées
argento- arzènt, (avere l’a. vivo
addosso) iga ‘l folèt, la taràntola,
(a. vivo, mercurio)mercürio,
arzènt viv
argilla - tèra créa (gréa),(terra)tèra
arginare- (impedire) impedì,
(opporre)oponì
argine- àrgen, (far verde un a.)
quarcià zó de lòte, (a. di fusti)
bréa, (difesa) difésa,
(impedimento) impedimét,
impedésse, (ostacolo) ostàcol,
(ripa)rél, rièl,(riparo)ripàr,
(trincea)trincéa*
argomentare- argomentà,(arguire)
argüì, (concludere) conclüd,
conclüdì, vègn a la moràl, (dire)
dì, (disputare) desbötà, scombàt,
scombatì, (giudicare) giödicà,
giüdicà,(parlare) parlà,
(ragionare)ragiunà, resunà
argomentazione- (dimostrazione)
dimostrassiù*, (logica)lògica,
(ragionamento)resunamènt,
ragiunamènt,(ragione)resù
argomento- argomènt,(indizio)
indésse,(proposito)propóset,
(prova)próa, (ragione)resù,
(risorsa)rissórsa, (soggetto)sogèt
arguire- argüì, (argomentare)
argomentà,(pensare)pensà,
(ragionare)ragiunà, resunà
arguto- (motteggiatore) ragotadùr,
sviligadùr,(sagace)giotù,
(spiritoso)spiritùs
arguzia- (motto)mòt, mòcc
aria- aria (aria de fessüra, aria de
sepoltüra), (brezza) brìsia, arièta
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
frègia, arièta gössa, (a mezz’a.) a
mès’aria, (all’a. aperta) a l’arma
di Dio, (apparenza) aparènsa,
(aspetto) aspèt, (a. di Natale su
cornamusa) pastorèla, (cielo) cél,
(melodia)melodéa*, (portamento)
portamét*,(spazio)tràmet,
(suono)sóno, (vento)vènt, ènt,
(solcare l’a, volare)gulà, sgulà
aridissimo- ars
aridità- (siccità)söcia
arido- (asciutto) söcc,(appassito)
pass, passìt,(magro) màgher,
(secco)sèch,(sterile) stèrel
arieggiare- (dar aria)sorà,
(somigliare) sömeà, indà ‘nvèrs
arieggiato- (arioso) ariùs
ariete- (montone)bar, bessòt,
bessòta, pégora, pégra
Ariete- Bessòt (del vintü de mars al
vinte de avrìl)
aringa- arèngh, arènga, rènga, (a.
femm.) arèngh di öv, (a. masch.)
arèngh del lacc   
arioso- ariùs
arista- (lombata)rognunada
aristocratico- aristocràtech,(nobile)
nòbel
aristocrazia- (nobiltà)nobiltà
aritmetica- aritmètica, (matematica)
matemàtica*
Arlecchino- Arlechì, Zan,
(pagliaccio)paiàss, paiasso
arma- arma, (a. da fuoco) arme de
föch,(insegna) insègna, stèma,
arma de faméa
armacollo-(ad a.)a trecòla, a traèrs
ai spale,(bandoliera)bandoléra*
armadillo- bào-cica, porselì de S.
Antóne
armadio- armare, vestére, (a. a
muro) vestére ‘n del mür, (a.
  piccolo) vesterì, (a. grande)
vesterù,(scansia)scanséa
armare- armà, (puntellare)pontelà
armata- armada, (grossa a.)
armadassa
armato- armàt
armatura- armadüra, (difesa) difésa,
(ponte)put
armeggiare- (agire) agì, (annaspare)
inaspà, (arrabattarsi) smaniàs a fà
ergót, (fare) fà,(tramestare)
sgarügà sö, mes-cià sö
armeggìo- (affare) afare, (lavoro)
laùr, laorére, (agitazione)
agitassiù*
armeggione- impiastrù, (faccendiere)
fassendù, sfassendù,(imbroglione)
imbroiù, intorciù, pastissù
armento - (mandra) mandra, malga,
(bestiame) bestiàm, (branco,
gregge) ròss, rossöl, (torma)
rossada
armistizio- armestésse, armistìssio,
(pace)pace, pas
armonia- armonéa, armonìa,
(accordo) decórde,(melodia)
melodéa*, (ordine) ùrden,
(proporzione)proporsiù,(suono)
sóno
armonica- armònica, mantesì,
orghenì
armonio- armòniùm*,(pianoforte)
piano
armonioso - armonio*,(bello) bèl
arnese- arnés, (a. del mestiere)
argàgn, (a. vili) badanài,
(congegno)congègn*,(ordigno)
ordégn, ördégn,(roba)ròba,
(strumento)strömènt, iströmènt
arnia- cassèta de àe, bisöl de àe,
brögàss, sgorbèl
arnica- (pianta) àrnica
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
arnione- (lombata)rognunada
aroma- (droga) dróga, (odore)odùr,
(profumo)perföm, pröföm
aromatico- romàtech,(odoroso)
odurùs*
aromatizzare- (profumare) perfömà
arpa- arpa
arpagone - (uncino)rampì
arpeggiare- arpegià
arpese - cambra
arpia- arpéa
arpione-  pólech, (arpioncino)
poleghì,(ganghero)gàngher*,
(uncino)rampì
arra - (caparra) capara, càpera,
(pegno)pègn, (promessa)
promèssa
arrabattarsi- smaniàs a fà ergót,
(faticare) fadigà, sfadigà,
(sforzare)sforsà
arrabbiare- rabì, (far a.) fà spüdà ‘l
polmù, fà ègn ol satù (rifl.) rabìs,
inverminàs,(rifl. incollerire) vègn
al bèch,
arrabbiato- gnèch, péch,
(arrabbiatissimo) rabiùs o ghèch
cóme la bàa del sat, cóme öna
vìpera, sgiùf cóme ü balù o öna
baga (adirato) danado,
(disperato) disperàt, (rabbioso)
rabiùs
arrabbiatura- (rabbia) ràbia,
gnechìsia
arraffare- rancà,(acquistare)
aquistà,(prendere)ciapà, catà, tö,
(rubare) robà, sgrafignà, raspà,
leà, fà di gòb, dàga de óngia
arrampicare- rampegà,(rampicare)
rampà,(salire)vègn sö, indà de ‘n
sö,(scalare)scalà
arrancare- (correre) cór, corì,
(remare)remà, (zoppicare)sopegà
  arrancato -(storpio)ströpe, ströpiàt
arrecare- (causare)caüsà*,(portare)
portà
arredamento - (corredo)corédo*
arredi- laùr, (a. sacri)laùr de césa
arredo- (masserizia)laùr de cà,
(ornamento)ornamènt*, ornamét*,
(paramento)paramét, paramènt
arrembare- (remare)remà
arrembato - (malandato)malindàcc*,
(stanco)stöf, strach
arrendersi- rèndes, rendìs, céd,
cedì,lassà zó i braghe, (capitolare)
capitolà,(mollare) molà, mulà,
(rassegnarsi) rassegnàs, ressegnàs,
(ubbidire)öbedì
arrendevole- (essere molto a.)- èss
cóme la basana, (discreto) discrét,
scüsàbel, (elastico) elàstech,
(facile) belfà, fàssel*,(morbido)
pastùs, mülzì, mostùs, (tenero)
tènder, tèner
arrestare- arestà, (catturare) brocà,
(fermare) fermà, (imprigionare)
impresunà*,mèt in presù, serà sö,
cobià, coblà sö,(ostacolare)
ostacolà*
arrestato- (prigioniero)presunér
arresto- arèst,(pena)péna
arretrare- (indietreggiare)indà
‘ndré,(rinculare)rencülà, recülà
arretrati- aretràcc
arretrato- (pagamento)pagamét
arricchimento- (guadagno)
guadàgn
arricchire- deentà sciòr, inrichìs, fàs
i barbìs d’ór,(ornare) ornà, feità
arricciare- rissà, (a. i capelli) fà sö i
réss, (a. il naso) oltà, ransignà sö ‘l
nas, (intonacare)stabilì,(piegare)
piéga,(torcere)stórs, storzì, storgì,
sturzì, torzì, tórs
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
arringa - (discorso) discórs,
(orazione)orassiù
arringare- (parlare) parlà
arringatore- (oratore) oradùr*,
oratùr*
arrischiare- asardà, zardà, risigà,
ris-cià, indà a ris-cio,
(compromettere) compromèt,
comprometì, (cimentare) cimentà,
(osare)olsà, ascàs, iga müso,
(rischiare)ris-cià, (tentare)tentà,
dàga ü colpèt
arrischiato- ris-ciùs, rissòlt, rissolüt,
(coraggioso) coragiùs,(rischioso)
ris-ciùs*
arrisicare- (rischiare)ris-cià
arrivare- (giungere) rià, (approdare)
indà a rìa, (camminare) caminà,
(capitare) capità, (ottenere)otègn,
otegnì, (raggiungere)ciapà,
(sopraggiungere)rià adòss,
(venire)ègn, egnì, gnì, vègn, vegnì
arrivederci- a reedìs, a bén vèdes
arrivismo- (riuscita) reüssida
arroccare- fà sö la róca
arrogante- (insolente) insolènt,
(orgoglioso) orgogliùs*, iga del
ümùr per ol có, (prepotente)
prepotènt, (presuntuoso)
presüntüùs*,(superbo)söpèrbe,
(temerario)temerare, ris-ciùs
arroganza- rogansa, aria, (insolenza)
insolènsa,(orgoglio)orgòi*,
(prepotenza) prepotènsa*,
(superbia)söpèrbia
arrogarsi - (appropriarsi) fàs sò,
(prendere)ciapà, catà, tö,
(presumere)prossömà,
(pretendere) pretènd, pretendì,
(usurpare)üsürpà
arrosolare - (cucinare) cüsinà, fà de
mangià
  arrossire- (vergognare)ergognà*,
vergognà*, (vergognarsi) deentà
róss, vègn róss, gressàs, grissàs,
(far a.) fà ègn róss
arrostire- röstì, rüstì, fà ‘ndà a ròst,
fà cös a ròst, rüstì, röstì,
(abbrustolire) bröstölì, (bruciare)
brüsà, (cucinare) cüsinà, fà de
mangià
arrosto- ròst (l’è piö ‘l föm che ‘l
ròst), (carne a.) carne a ròst, (a.
allo spiedo) ròst a spìd, o al giro,
(piccolo a.) rostì
arrotare- molà, mulà, (aguzzare)
gössà
arrotarsi- petegià
arrotino -  molèta, (castello dell’a.)
möla (sue parti: castèl otelér,
pèrno, rödèla, córda, röda, càlcola,
barilì)
arrotolare- rödelà sö, piegà sö ‘n
ròtol, (accartocciare) scartossà,
(formare) furmà,(roteare)pirlà, fà
pirlà
arrotondare - rotondà*,(completare)
completà
arrovellamento- (rabbia) ràbia,
gnechìsia
arrovellare- (infuriare) införiàs
arrovellarsi- (arrabbiarsi) ciapà la
ràbia, (gridare) cridà, cassà fò di
vèrs, fà di vèrs,(smaniare)
smaniàs
arrovellato- (rabbioso)rabiùs
arroventare- (infocare)infogà
arrovesciamento- (rovescio) roèrs,
invèrs
arrovesciare -(rovesciare)roersà*
arruffamatasse- (imbroglione)
imbroiù, intorciù, pastissù
arruffamento- (disordine) desùrden,
disùrden
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
arruffare- sbaröfà, (disordinare)
desurdenà, disurdenà, desgiöstà,
(imbrogliare)imbroià,(impigliare)
impïà, (ingarbugliare) ingarboià,
impïà, sgarboià,(intrecciare)
intressà, (intricare) intrigà,
(scapigliare)despetenà,
(scombussolare)squinternà,
(scompigliare)scompiglià,
spatössà, tirà atùren,(scomporre)
scomponì, (spettinare)despetenà
arruffato-sbaröfét, impïét, co i cheèi
‘n pé, (sciatto)bindù
arruffianare- fà ‘l röfià, fà ‘l sèt e
mès, röfianà sö ergót
arruffio - (confusione), confüsiù,
diaolére, cotobói, sarabotada,
babilònia, baraónda, visibìlio,
bisibìlio (disordine) desùrden,
disùrden, (viluppo)sgarbói
arrugginire- ciapà la rösen, deentà
rösnét
arrugginito- rösnét, (antico) antìch
arruolamento- ingagio
arsenale- arsenàl,(cantiere)cantér*
arsenico- arsènech
arsicciare- (seccare)secà
arsione- (bruciamento) brüsamét,
(sete)sit,(siccità)söcia
arso - (a.di sete) sidràt, (asciutto)
söcc, (magro) màgher, sèch
arsura- arsüra,(sete)sit,(siccità)
söcia
arte- arte, (a. musiva, mosaico)
mosàico* (mestiere)mestér,
(professione)professiù*
artefare- (falsificare) falsificà
artefatto - (artificiale)artificiàl*
artefice - (creatore) creatùr, (artigiano)
artesà, (inventore)inventùr
artemisia- (erba a. santonica)simi
santo, semesante, semesanto
  arteria- artéria, altéria, (vena)éna,
véna,(via)vìa
arteriotomia- (salasso)salàss, caada
de sangh
articolare- (parlare) parlà,
(pronunziare)pronüncià*
articolazione- (giuntura) zontüra
articolista -(giornalista)giornalista*
articolo- (a. di giornale) artìcol di
giornale, (piccolo a.)articolèt,
articolì
artiere- (artigiano) artesà,
(lavoratore)laorét, (operaio)
operare
artificiale- artificiàl*,(posticcio)
postéss
artificio- (finzione) finsiù, finteréa,
(inganno)ingàn, bassèta,(raggiro)
gàbola, regìr
artificioso- (affettato) afetàt
artifizio -(congegno)congègn*
artigianato -artigianàt*, (industria)
indüstria*
artigiano- artesà,(lavoratore)laorét,
(operaio)operare
artigliare- (prendere)ciapà, catà, tö
artigliere - artigliér*,(cannoniere)
canunér
artiglieria- artelarìa
artiglio- (piede del pollo)sgrafa,
sgrifa, (unghia adunca) sgrafa de
gat. (granfia, sgrinfia) sgrafa,
sgrifa, (piede)pé,(zampa)sanfa,
zata, sanfina
artista- (lavoratore)laorét,(musico)
müsech, müsicànt, (professionista)
professionista*
arto- (membro) mèmbro
artrite- (gotta) góta artètica
Arzago d’Adda- Arsàgh [i gambarèi
/ i màia-céci de (soprannomi)]
arzagola - (ucc. d’acqua) garganè
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
arzigogolare - (cavillare) rabignà,
ciapà di rampì, (falsificare)
falsificà, (fantasticare) almanacà,
mölinà, becàs,(immaginare)
imaginà,(pensare)pensà,
(sognare)insognàs, insömiàs
arzigogolo - (cavillo) rampì,
(ghiribizzo) sgherebéss, gherebéss,
birlo
arzillo- (robusto)roböst, bir,(vivace)
viv
ascaride- èrem di s-cècc
ascella- séa, sèla, (sotto le a.) sóta séa
ascendente- (influenza) inflüènsa,
(potenza)potènsa*
ascendenza- (influenza) inflüènsa,
(parentela) parentéla
ascendere- (montare)montà,
(passare)passà, (salire)vègn sö,
indà de ‘n sö
Ascensione - (festività dell’A.)la
Sènsa (se l’ piöv ol dé d’ la Sènsa,
per quaranta dé m’ sè piö sènsa;
tanta pàia e póca somènsa)
Ascensione - Assènsa [i barbèi de l’
(soprannome)]
ascesa- (salita)rampa, rampada,
salida
ascesso -(tubercolo) töbèrcol,
(tumore)tümùr
asceta- (religioso)religiüs
ascia- (accetta) manéra,(scure)sgür
ascialone- gatèl,(antenna)antèna*
asciolvere- (pasto)past
asciugamano- sügamà
asciugare- sügà, (a. al sole) fà secà
al sul, (rifl.) fregàs zó, sügàs zö,
(seccare)secà, (stagionare)
stagiunà
asciugato - (asciutto) söcc
asciugatoio- mapa, (asciugamano)
sügamà
  asciutto- söcc, (asciutta) söcia,
(essere assai a., secco) èss söcc
cóme la lésca,(magro) màgher,
(secco)sèch,(siccità)söcia
ascoltare- scoltà, scultà, (sentire,
udire)sentì, sènt,(spiare)spià,
spïunà
ascolto - scólt, scult, (dar retta)dà
scólt, dà stèrsa, dà sentùr, (prestare
a., udire)sentì, sènt
ascoso- (nascosto) scondìt, scus
ascrivere- impütà
asfalto - asfàlt*, (bitume)botöm*
asfissia- (soffocamento)stofegamét
asfissiare- (soffocare)sofegà
asfodelo- (giglio) zèi
asilo- asilo*,(ricovero) recóer,
ricòero, (rifugio)refügio*, rifügio*
asinaggine- asnada*, asnaréa
asinata- (asinaggine)asnada*,
asnaréa, (sciocchezza)fatöada,
fatarìa, sciochèssa, (stupidaggine)
stüpidada*
asineria- asnada*, asnaréa,
(ignoranza) ignoransa,
(sciocchezza)fatöada, fatarìa,
sciochèssa, (sproposito)spropóset
asino- àsen (a laà la cùa a l’àsen a s’
ghe zónta l’aqua e po’ a’ ‘l saù;
bisògna ligà l’àsen do l’ völ ol
padrù; ghe n’è issé di àsegn ch’i sa
sömèa), (femm.) asna, (asinaccio)
ün àsen de ü, (asinone) asnù,
somarù, (asinello) asnì, somarì,
(ignorante) ignorànt, intréch,
(somaro)somàr, (stupido)stüpèd,
stüpido, baciòch, stüpet, intréch
cóme öna bòcia
asma- asma, mancafiàt
asmatico- asmàtech
asola- (occhiello)àsola, ögiöl,
nasèta*
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
asparageto- spareséra
asparago- spàres, (a. selvatico)
spàres selvàdech
aspata- aspada
aspergere - (bagnare) bagnà, missà,
(innaffiare, spruzzare)sbrofà,
(ungere)óns, ontà, uncià
aspersorio- aspèrges
aspettare- spetà, specià, (l’è mèi
spetà che fà spetà; ol tép l’è lóngh
féss quando s’à de spetà) (a.
inutilmente) spetà chi no é, (a. la
palla al balzo) spetà ‘l balù söl
brassàl, (bramare) bramà,
bramesà,(desiderare)desiderà*
aspettativa- aspetatìa, spetatìa,
(aspettazione) idem
aspettazione- (deludere l’a.)fà öna
ròla, (fiducia) fidücia, (speranza)
speransa
aspetto- aspèt, (a. grave e
maestoso) presènsa, (apparenza)
aparènsa, (cera) céra,
(complessione) complessiù,
(connotati) conotàcc, (faccia)
fassa, (figura) figüra,
(fisionomia) fisonoméa,
finosoméa, (forma) furma,
(garbo) garbo, bunagràssia,
garbadèssa, (immagine) imàgine,
(lineamento)lineamènt*, (modo)
möd, fòsa, rassa, (persona)
persuna, (presenza)presènsa,
(viso) vis, mostàss
aspide - aspido surdo,(serpente)
serpènt, (vipera)vìpera, lìpera
aspirante - (desideroso)desiderùs*
aspirare- (a. a grandi cose)pecà ‘n
grand, (concorrere) concór,
concorì, (bramare) bramà,
bramesà,(desiderare)desiderà*,
(mirare) mirà, (pronunziare)
  pronüncià*,(respirare)respirà,
(succhiare)cicià, ciöcià,(tendere)
tènd, tendì,(volere) ölì
aspirazione - (desiderio) desidére,
àmpia, disinvìs, dinvìs, (ideale)
ideàl, (respirazione)respirassiù*,
(scopo)scópo*
aspo- aspa,(rocca)róca
asportare- (portare) portà, (togliere)
leà fò, leà vià, tö, (estirpare) strepà
sö,(esportare)esportà*,
(strappare)strepà
aspreggiare- (inasprire) zacarà,
(trattare) tratà
asprezza - (barbarie) barbarità,
incagnità, (durezza) dürèssa,
(rigore)rigùr
aspro - (a. al gusto)garb, (acerbo)
zèrb, (amaro) amàr, (brusco)
brösch, (duro) dür, (grave) grév,
(intrattabile) intratàbel,(rustico)
röstech,(ruvido)drösse, derösse,
(superbo)söpèrbe
assaggiare- sagià, sastà, tastà, fà ‘l
sagio, (godere) gód, godì,
(gustare) göstà,(provare)próa,
(saggiare)sagià, fà ‘l sagio, tastà,
(tentare)tentà, dàga ü colpèt
assaggio- (saggio)sagio
assai- assé, bé, (a. di più) óter facc,
(molto) féss,tant, tantèl, tantelèt,
féss, fiss
assalire- assalì, saltà, (affrontare)
frontà, (aggredire) agredì,
(investire) investì
assalitore - (assaltatore) saltadùr
assaltare - assaltà*,(assalire) assalì,
frontà, (combattere) combàt,
(investire) investì
assaltatore- saltadùr
assalto- assàlt, (battaglia) bataglia,
batàia,(combattimento)
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
combatimènt*, combatimét*,
(impeto) ìmpet,(insulto)insölt*
assaporare - (assaggiare) sagià,
sastà, tastà, (godere) gód, godì,
(gustare) göstà
assaporire - (condire) cöndì, consà,
cunsà
assassinare- sassinà,(rovinare)
rüinà,(uccidere)copà, mandà al
creatùr
assassinio -(uccisione)massamét,
copamét
assassino- assassì, sassì,
(malandrino)malandrì*,
(malfattore)malfatùr*, fasamàl,
(uccisore)massadùr
asse - ass, (a. per tende) genèfa, (a.
ereditario, eredità) eredità,
ritassiù, (linea)lìnea, lìnia,
(quantità d’a.) assàm, (a.
patrimoniale) patrimòne,(perno)
pèrno*
assecchire- (seccare)secà
assecchito- (magro) màgher, (secco)
sèch
assecondare- segondà, (a. con
dolcezza) tö ergü co i béle e co i
bune,(ubbidire)öbedì
assedio- asséde
assegnamento-assegnamènt*,(fare
a.)fàs capitàl de ergót, fà càlcol sö
‘n vergót, mèt i öcc sura ergü o
ergót, (fare a., sperare)sperà
(farsene a.)fàssen spónda de ergü,
(aspettativa) aspetatìa, (fiducia)
fidücia,(risorsa)rissórsa,
(speranza)speransa
assegnare - assegnà*,(dare) dà,
(delegare) delegà*, (deputare)
depütà*, (destinare) destinà,
(distribuire) distribüì*,dà fò,(a.
un premio, premiare)premià,
  (ordinare)ordenà*, urdinà*,
(stabilire) stabilì, fissà
assegno- assègn, (a. dotale, dote)
dòta, dóte,(porto)pórt,(rendita)
rèndita, (stipendio)stipèndio*,
(vaglia) vaglia
assemblea- (a. legislativa,
parlamento)parlamènt,
(dimostrazione)dimostrassiù*,
(riunione)riüniù*, (seduta)
sedüta*
assembramento- (gente) zét,
(dimostrazione)dimostrassiù*,
(riunione)riüniù*,(rivoluzione)
reolüssiù, riolüssiù,(unione)üniù
assembrare -(riunire)riünì*
assennatezza -(prudenza)prüdènsa*
assennato- (giudizioso)giödissiùs*,
pié de giödésse, (prudente)
prüdènt*, (savio)sàe
assenso - (consenso) consèns
assentarsi- (partire) partì
assente- assènt*,(lontano) lontà
assentire - (approvare) aproà,
(concedere)concéd*, (consentire)
consènt, consentì,(permettere)
permèt, permetì
assenza- (lontananza) lontanansa
assenzio- absìnsio, mistrì, (amarella)
assìnsio
asseragliare - (chiudere) serà
asserire- (a. per vero) mèt öna mà
söl föch, (accertare) indà a fónd
de ergót, (assicurare) sigürà,
(certificare) certificà,
(confermare) confirmà,
(dichiarare)dichiarà*, (parlare)
parlà, (proclamare)proclamà*,
(rispondere)respónd, (stabilire)
stabilì, fissà
asservire -(vincere)èns, enzì, vèns,
venzì
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
asserzione- (dichiarazione)
dichiarassiù*, (giuramento)
giüramènt, züramènt
assessore- assessùr, (giudice) giödes,
zödes
assestamento- (ordine) ùrden
assestare- setà, (a. di un muro, rifl.)
setàs, fà la sèta, (comporre)
componì,(ordinare)ordenà*,
urdinà*
assestato - (ordinato)ordinàt*,
urdinàt*
assetato- (secco)sèch
assettare- setà, setàs dré, rangià, (a.
le stanze) fà i stanse
assettato -(regolato)regolàt*
assetto- (essere in a.) èss in regìster,
(ordine) ùrden
asseverare - (certificare) certificà,
(dire) dì
assicella- assèta
assicurare- sigürà,(dichiarare)
dichiarà*, (dire) dì, (fermare)
fermà, (garantire) garantì, respónd
per vergü,(legare)ligà,(salvare)
salvà
assicurato- (sicuro)sigür
assicurazione- sigürassiù,(promessa)
promèssa,(sicurezza)sigürèssa
assideramento- (gelo) zél
assiderare- zelà (mör) del frècc,
(agghiacciare) inzeclìs,
(congelare) congelà*, (gelare) zelà
assidersi- (sedere)sentàs, sentàs zó,
incülàs zó
assiduo- (continuo) contìnüo,
(diligente) diligènt,(frequentatore)
frequentadùr*, (frequente) frequènt
assieme- insèm, insèma
assiepare- serà sö co la sésa,
(chiudere) serà,(circondare)
sircondà*
  assillare -(stimolare)zinzà, cinzà
assillo - (desiderio) desidére, àmpia,
disinvìs, dinvìs, (gelosia) geloséa,
gelosìa, (pensiero)pensér,
(smania)smània, (stimolo)
stómbel, stómbol,(tormento)
tormènt, söplésse, ciód
assimilare - (digerire) digerì
assimilazione - (digestione) digestiù
assiolo - (ucc.)lochèt, sissöl
assioma- (logica)lògica,
(ragionamento)resunamènt,
ragiunamènt,(sentenza)sentènsa,
(verità)erità, verità
assisa -(uniforme)ünifórme,
montüra
assistente- assistènt, (a. del boia)
tirapè, (aiutante) aiötànt,
(impiegato) impiegàt
assistenza- assistènsa, (aiuto) aiöt,
(beneficenza)beneficènsa*
assistere- assistì, (aiutare) aiötà, ötà,
(favorire) faorì,(intervenire)
intevègn*, intervegnì*,
(soccorrere)socór, socorì
assito - taolàr d’ass, (asse) ass,
(cateratta) caterata, ös-céra,
pèdega, (divisorio) divisòre,
diisòre, (palco)palco,(pavimento)
paimènt, paimét, söl, (tramezzo)
intramèsa, intremèsa
assiuolo - (ucc.)sissöl
asso - (carta da gioco)ass
associare - (riunire)riünì*
associato- (socio)sòcio
associazione- associassiù*,
(abbonamento) abunamènt,
(compagnia) compagnéa,
(comunità)comünità*,
(congregazione) congregassiù,
(lega)léga, (società)socetà,
(unione)üniù
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
assodare- (ribadire)robatì, robàt
assodarsi - (far presa)fà présa, setàs,
fà la sèta
assoggettarsi -(ubbidire)öbedì
assolato- (solatio)solìv
assolcare- (arare) arà
assolutamente- (addirittura) adritüra,
(interamente) in töt e per töt
assoluto- assolüt*, espòtech
assolutoria - (assoluzione)
assolüssiù*
assoluzione- assolüssiù*, (perdono)
perdù, perdunansa,(sentenza)
sentènsa
assolvere- assòlv, assolvì, (giudicare)
giödicà, giüdicà, (liberare)
desliberà*, liberà, desfrapà,
desfratà, (perdonare)perdunà,
(sentenziare)sentensià
assomigliante- (simile)sìmel*
assomiglianza- (somiglianza)
sömeansa
assomigliare- sömeà, someà,
(paragonare)paragunà,
(pareggiare, uguagliare)ingualà,
(somigliare) sömeà, indà ‘nvèrs
assommare - somà, sömà,
(aggiungere) zontà, (raccogliere)
tö sö, regói, reguì, argòi, catà sö,
(unire)ünì, mèt insèma
assonanza -(rima)rima*
assonnamento- (sonno)sògn, sónch
assonnare- fà ègn sògn, mèt sògn,
(dormire) dormì, dörmì
assonnato- (sonnacchioso)insonghét
assopimento- (sonno)sògn, sónch
assopire - (calmare) calmà, padimà,
(consolare) consulà, cunsulà
assopirsi- insocàs vià,
(addormentarsi) ciapà sògn, vègn
sògn, (appisolarsi) impisolàs,
(dormire) dormì, dörm
  assorbire- slapà,(succhiare)cicià,
ciöcià
assordare- insurdì, fà saltà vià i
servèi, (intronare )stürnì sö,
(rumoreggiare)tamborlà,
(stordire) stordì
assordato- (sordo)surd
assordire- (v. assordare)
assordito- (sordo)surd
assortimento- assortimènt,
sortimènt, sortimét, (quantità)
quantità
assortire- assortì,(distribuire)
distribüì*, (scegliere)sircà fò,
catà fò
assorto- (intento)intènt, intènto,
(pensieroso)penserùs
assottigliare- sfinà, (aguzzare)
gössà, (diminuire) smenüì,
(digrossare)sgrossà zó, (tritare)
tridà, tridà sö
assottigliato- (affusolato) füsilàt,
(magro) màgher, sèch
assuefare- assüefà, (rifl.) süefàs, üsàs
bé (a üsàs bé a s’fà prèst, ma a
üsàs mal s’istanta, (abituare)
abitüà, (esercitare) esercità,
(assuefarsi, incallire) fà dét l’òss
assumere- (eleggere) elegì,
(prendere)ciapà, catà, tö
assunto- (incarico) incàrech,
(proposizione)proposissiù,
(soggetto)sogèt
assuntore- (impresario)impresare
Assunzione - (festività dell’A.)
l’Assunta
assurdità- (errore)erùr, futa, marù,
marunada, capelada, fal, (falsità)
falsità
assurdo- (impossibile) impossìbel,
(incredibile)incredìbel,(verità)
erità, verità
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
asta- (a. per catena da fuoco)sostél,
sostìl
asta- asta, (lancia)lanza, (sbarra)
sbara*,(verga)èrga, irga
astaco- (gambero) gàmbar
astanteria- (ospedale)ospedàl, ca
granda
astemio- ü che biv mia vì
astenere- (evitare) schïà,
(riguardare)riguardà*, reardà
astenersi- astègnes, astegnìs,
(omettere)lagà fò, lagà föra, lassà
‘n biànch,(privarsi)prïàs,
(smettere)desmèt, desmetì,
(tralasciare)tralassà
astenia - (debolezza) debolèssa
astergere - (asciugare) sügà, (lavare)
laà,(mondare)mondà,(pulire)
netà, pulì, polì, fà polisséa, löstrà
asteroide- (pianeta) pianéta
astinenza - astinènsa*,(digiuno) disü,
desü,(penitenza)penitènsa,
(privazione) priassiù
astio- (fiele) fél, (gelosia)invédia,
invìdia,(odio)öde,(rancore)
rösen
astioso- (invidioso) invidiùs, inviliùs
astore - (ucc. rapace)astùr, astorù,
(falco) falchèt, falcù,(nibbio)
nébel, nìbel
astrarre- (pensare)pensà,(trarre)
tirà, trà
astrazione - (concetto) concèt,
(distrazione) distrassiù,
(eccezione) ecessiù,(mente)mét,
mènt, (progetto)progèt
astro- (pianeta)pianéta,(stella)stèla
astrologare- strolegà,(indovinare)
indüinà, indöinà, indüinàla,
intopàla,(lambiccare) lambicà
astrologia- (magia)magéa,
(superstizione)söperstissiù*
  astrologo- stròlegh
astronomia- stronoméa,
(osservatorio)osservatòre*
astruseria - (oscurità)scürèssa*
astruso- (oscuro) scür, fósch
astuccio- astöcc, (dim.) stöcì, (busta)
bösta, (cassetta) cassèta, (cofano)
còfen, (scatola)scàtola,(scrigno)
scrégn
astuto- giotù, bargnifù, margnifù,
striù, (assai a.) volpù, vólp vègia
(i ghe bórla, i ga rèsta a’ i vólp
vège),(accorto) acòrt, (furbo)
förbo, magnà,(malizioso)
malissiùs, parüt,(sagace)giotù,
(scaltro)drito, buserù,(sottile)
sötìl, sötél, sitìl, sütìl
astuzia- astössia, maciavèlica,
förbaréa, förberéa, (essere di
uguale a.) indà de galeòt a
marinér,(capacità)capassità*,
(furberia) förberéa, (malizia)
malìssia, (sagacia)dritüra,
indritüra
ateneo- (scuola) scöla,(università)
üniersità*
ateo- (eretico) erètech, (incredulo)
barzamì, có stórt, spéret fórt
atmosfera- (aria) aria
atomo - (sostanza) sostansa
atrio- (cortile)cortìl, curtìl*,
(entrata) entrada,(ingresso)
ingrèss,(porta) pórta
atro- (nero) négher, nìgher,(oscuro)
scür, fósch, (scuro)scür, fósch
atroce - (crudele) caì, crüdél
attaccabrighe- tacabrighe*, braghér,
regnamiséria, (attaccar brighe)
indà a sircà la rógna de gratà
attaccagnolo- (gancio) rampì
attaccamento- ataco, (affezione)
afessiù
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
attaccapanni- portapàgn
attaccare- tacà, (a. insieme)zontà
‘nsèma, (a. brighe) indà a sircà la
rógna de gratà, (affiggere) tacà fò,
(aggiungere, aggiuntare) zontà,
(appendere) tacà vià,
(appiccicare) pegà, petà, impetolà,
(aggiungere, aggiuntare) zontà,
(raccomandare)racomandà,
(sospendere)sospènd, sospendì,
(unire)ünì, mèt insèma
attacco- atàch*,(accusa) acüsa,
cüsa, (assalto) assàlt, (battaglia)
bataglia, batàia,(insulto)insölt*
attagliare- (adattare) adatà,(piacere)
piàs,  piasì
attanagliare -(stringere) strèns,
strenzì,(tormentare)tormentà, fà
penà, tossegà,  fà cös ergü co l’ài,
fà èd la lüna ‘n del póss
attardare -(ritardare)ritardà*
attecchire- (radicare)mèt i raìs, fà i
raìs,(riuscire)reüssì
atteggiamento - (aspetto) aspèt,
(condotta) condòta, (contegno)
contègn,(maniera)manéra,
(persona)persuna, (portamento)
portamét*, (posa)pósa*,
(posizione)posissiù,
(procedimento)procedimènt*
atteggiare- (gestire) gestì,
(rappresentare) rapresentà
attempare- (invecchiare)invegì,
deentà vècc, ègn vècc
attempato- (antico) antìch,(vecchio)
ècc, vècc
attendere- (a. l’opportunità)spetà la
pòrca a l’albe, (far a.) fà tègn ol
fiàt, (aspettare) spetà, specià,
spicià,(pensare)pensà
attendibilità - (probabilità)
probabilità*
  attento - atènt, (diligente) diligènt,
(intento)intènt, intènto
attenuare - (alleggerire) desligerì,
sligerì, (consolare) consulà,
cunsulà, (diminuire) smenüì,
(intepidire)intepidì,(mitigare)
mitigà,(moderare) moderà,
(smussare)smössà
attenuazione- (scusa)scüsa
attenzione- atensiù, (con poca a.) ü
tat al tòch, (usare a.) tègn vèrt i
öcc, (animo) ànem, (applicazione)
aplicassiù, (cura) cüra,(mente)
mét, mènt,(osservazione)
osservassiù,(precisione)precisiù,
(premura)premüra, (prudenza)
prüdènsa*,(dar retta)dà scólt, dà
stèrsa, dà sentùr,(riflessione)
riflessiù, riflèss, (riguardo)
riguardo
atterrare- (abbattere)tirà zó,
(demolire)demolì*,bötà zó, abàt,
abatì, (diroccare) derocà,
(distruggere) destrüs, destrüsì,
(scendere)vègn zó, indà de ‘n zó,
(vincere)èns, enzì, vèns, venzì
atterrato - (stanco)stöf, strach
atterrimento -(spavento)spaènt,
chigarölaza, stremésse
atterrire- (impaurire) fà stremì,
(sbigottire)sbagütì
attesa- (anticamera) anticàmera,
(aspettativa) aspetatìa
attestare- (accertare) mèt öna mà
söl föch, (certificare) certificà,
(dichiarare)dichiarà*, (dire) dì,
(testimoniare)testimonià*
attestato- atestàt, (certificato)
certificàt,(dimostrazione)
dimostrassiù*,(documento)
docümènt*, (testimonianza)
testimoniansa*
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
attestazione- (attestato) atestàt,
(certificato) certificàt,
(deposizione) deposissiù,
(giuramento) giüramènt, züramènt,
(testimonianza)testimoniansa*
atticciato- (grasso) grass, (grosso)
gròss,(massiccio)masséss,
(robusto)roböst, bir, (tarchiato)
intorsàt, impientàt
attiguità - (vicinanza)visinansa,
vesinansa
attiguo - apröf, (confinante)
confinànt,(vicino) visì, vesì, isì
Attilio- Tìlio
attillare- (ornare) ornà, feità
attillarsi- montàs
attillato- tiràt cóme ü stèch,
(elegante)elegànt*, (galante)
galànt*, (lindo)inchicheràt
attimo- àtem*, àmen, (in un a.) in
d’ü fiàt, in d’ün àmen, (minuto)
minüt, menüt, (momento)momènt,
(in un a., subito) söbet, sö i du pé,
de gul, in d’ün vólo
attinenza- aderènsa, (avere a.)iga di
aderènse, (rapporto)rapórt,
(relazione)relassiù
attingere- (ottenere)otègn, otegnì,
(ricavare)ricaà, (trarre) tirà, trà
attirare - tirà, (allettare) ingolosì,
(lusingare)lüsingà, dàgla ucia,
(procurare)procürà,(tirare)tirà,
trà,(trascinare)strassinà, strossà,
strüsà, tiràs dré
attitudine -(capacità)capassità*,
(condotta) condòta, (disposizione)
disposissiù, (facoltà) facoltà, (forza)
fórsa, (inclinazione)inclinassiù,
(istinto)istinto*, (posizione)
posissiù, (propensione)propensiù*,
(qualità)qualità,(talento)talènt,
talét, (tendenza)tendènsa*
  attivo- atìv, (desto) dèst,(energico)
enèrgech*, (zelante)zelante
attizzare- stissà sö, (istigare)istigà,
(a. il fuoco) stissà sö ‘l föch,
(stimolare)zinzà, cinzà
attizzatoio- stissadüra
atto- (idoneo) bù, (abile) àbel
atto- at, (a. venereo) ciolada, ciulada,
rasgada, (azione) assiù, (cenno)
sègn,(documento)docümènt*,
(effetto) efèt, (scrittura)scritüra,
(smorfia)smòrfia
attondato- (rotondo)rotónd, birónd,
tónd
attonito- sbasìt, (restare a.)restà de
gèss, de stöch, (sbalordito)
sbalordìt*, sbalurdìt*,(stupido)
stüpèd, stüpido, baciòch, stüpet,
intréch cóme öna bòcia
attorcere- (roteare)pirlà, fà pirlà,
(torcere)stórs, storzì, storgì, sturzì,
torzì, tórs
attorcigliamento- intorciamét
attorcigliare- insirciolà, intorcià
(rifl.) insirciolàs, intorciàs atùren,
(contorcere) stórs, bestórs,
(avvolgere) invoià sö, turcià sö,
(torcere)stórs, storzì, storgì, sturzì,
torzì, tórs
attore - atùr*, (commediante)
comediànt, (litigante)litigante,
(personaggio)personagio*
attorniare - (cerchiare, circondare)
sircondà*,insercià, sercià, sircià,
(cingere) senzì, (fasciare) fassà,
bendà, (girare) girà
attorno- atùren, (incirca) insirca
attortigliare- (roteare)pirlà, fà pirlà
attorto - (storto)stórt
attossicare - tossegà, (avvelenare)
velenà,(infettare) infetà
attossicato -(velenoso)velenùs
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
attraccare- (approdare) indà a rìa,
(sbarcare)desbarcà
attraente- (amabile) amàbel, (bello)
bèl,(piacevole)godéol, famigliàr
attrarre- (attirare) tirà,
(interessarre) interessà,(piacere)
piàs,  piasì,(tirare, trarre)tirà, trà,
(trascinare)strassinà, strossà,
strüsà, tiràs dré
attrattiva- (interesse) interèss,
(lusinga) lüsinga*,(piacere)
piassér,(simpatia) simpatéa
attraversare- treersà, (incrociare)
incrosià, incrusià,(ostacolare)
ostacolà*,(passare)passà,
(viaggiare)viasà
attraverso- a traèrs
attrazione- (simpatia) simpatéa
attrezzista -(tappezziere)tapessér
attrezzo- (arnese) arnés,(corredo)
corédo*, (strumento)strömènt,
iströmènt
attribuire- (addossare) adossà, (rifl.
appropriarsi) fàs sò, (dare) dà,
(riconoscere)riconòss, riconossì,
(riferire)riferì
attributo- (appartenenza) spetansa,
(carattere) caràter, (qualità)qualità
attribuzione - (cómpito)còmpito*,
doér
attristare - (contristare) ingremì,
ingramì, abresià
attrito- (contrasto) contràst,
(resistenza)resistènsa
attuale- (fresco) frèsch,(moderno)
modèrno, (presente)presènt,
(reale)reàl
attualità- (moda) móda, (realtà)
realtà*
attualmente - (adesso) adèss
attuare- (effettuare) efetüà, (eseguire)
eseguì,(realizzare)realisà
  attuario- (notaio)nodér
attuazione -(esecuzione)esecüssiù*
attuccio- (moina)mognina,moìna*
attutire- (ammorzare) smorsà,
(calmare) calmà, padimà,
(diminuire) smenüì, (frenare)
frenà, tègn indré,(mitigare)
mitigà,(moderare) moderà,
(placare) placà,(smussare)
smössà,(temperare)temprà
audace - (temerario) temerare,
asardùs, ris-ciùs, ris-ciusèl,
(coraggioso) coragiùs,
(impudente)imprüdènt*,sbér,
(rischioso)ris-ciùs*
audacia- (ardimento) ardimét,
(coraggio) coragio, fìdech, (avere
a., osare)olsà, ascàs, iga müso,
(rischio) ris-cio, rìsech
audizione - (a. di musica) concèrt
auge- àüge, (in a., popolare)
popolàr*, (fortuna) förtüna, caécc
augello - (uccello)osèl
augnare-(rubare) robà, sgrafignà,
raspà, leà, fà di gòb, dàga de
óngia
augurare- ingürà, (imprecare contro
alcuno)imprecà*, cassà dré di
sentènse a ergü
augurio - aügürio*,(brindisi)
brìndes,(saluto)salüt
augusto- (grande) grand, (maestoso)
maestùs,(sacro)sacro, (sovrano)
sovrano
aula- (sala)sala
aumentare- aümentà*, indà sö,
(acquistare) aquistà, (accrescere)
crèss, cressì, (allungare) slongà,
(avvantaggiare) vantagià, antagià,
(ingrandire)ingrandì, randì,
(raddoppiare)indopià, rendopià,
(sviluppare)svilüpà, svilüpàs
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
aumento- aümènt*, (estensione)
estensiù, (moltiplicazione)
moltìplica,(sviluppo)svilüpo
aura- (soffio)bóf, sofiada, bofada
aurare- (dorare) indorà
aureato- (dorato) dór
Aurelia- Orélia, Aürélia
aureo- d’ór, (biondo) biónd, biondì,
(perfetto)perfèt
aureola - (corona) curuna, (diadema)
frontì
aureolare - (inghirlandare)
inghirlandà*
auriga - (cocchiere) còcio
aurora- (giorno) dé,(principio)
prensépe
ausiliare- (aiutante) aiötànt
ausilio- (aiuto) aiöt
auspicare - (augurare) ingürà
auspicio - (augurio)aügürio*
austero - (brusco) brösch, (grave)
grév,(serio)sério
australe -(meridionale)meridionàl*
austro- vènt de mesdé
autenticare- aötenticà,(provare)
próa, (vidimare)vidimà
autiere - (autista)autista*, sceför*
autista- autista*, sceför*, (macchinista)
machinista, machinésta
auto - àuto, otomòbel
autocisterna - (cisterna) söstèrgna,
sistèrna, gói
autoclave - (caldaia) coldéra
autocorriera - (corriera)coriéra*
autocrate- (prepotente)prepotènt
autografo- (minuta)minüta, (scritto)
scrécc
automobile - otomòbel
autonomo- (indipendente)
indipendènt*, (libero)lìber
autore- aütùr, (creatore) creatùr,
(letterato)letrüt,(scrittore)scritùr
  autorevole- (potente)potènt*,
(serio)sério, (ufficiale)üficiàl,
üfissiàl
autorimessa - (rimessa) rimèssa
autorità- ütorità, (con nessuna a.)
no l’ pöl gna benedì gna maledì,
(comando) comànd, (competenza)
competènsa*, (dominio)
domìnio*, (forza) fórsa,
(funzionario)funsiunare*,
(grado) grado, (personaggio)
personagio*, (potenza)potènsa*,
(potere)potére, (serietà)serietà*
autoritario- (prepotente)prepotènt
autorizzare- aütorisà*,(abilitare)
abilità, facoltisà, (approvare)
aproà,(permettere)permèt,
permetì
autosuggestione- (suggestione)
sögestiù
autunno- ötörno, aötörno, (in a.) al
san Michél, (sulla fine dell’a.)
quando l’cróda la fòia
avanscoperta- (scorta)scòrta
avanti- (innanzi)aànte, inàcc,
(prima) prima, pröma
avanzamento- (a. di carriera)salt,
(miglioramento)migliuramét,
(progresso)progrèss*,
(promozione)promossiù*,
(superiorità)söperiurità
avanzare-(rifl.) fàs inàcc, (andare)
indà,(passare)passà, (procedere)
procéd*, procedì*,(rimanere)
restà,(superare)süperà*
avanzaticcio- (rimasuglio)ansaröl,
ranzài
avanzo - aàns, (aver nulla in a.) ansàs
gna de l’aqua, (merce invenduta,
fondo) fondài de bötiga,
(guadagno) guadàgn, (pezzo)pèss,
tòch, tochèl, (resto)rèst,
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
(rimanenza)rimanènsa*,
(rimasuglio)ansaröl, ranzài,
(ritaglio)retài, (rottame)rotàm,
(scampolo)scàmpol, scamù,
(stoffa)stòfa
avanzume- (rimasuglio)ansaröl,
ranzài
avaria - (danno) dan, rüìna, röìna,
(guasto) guàst
avarizia- avaréssia, aaréssia, varìssia,
(carestia) carestéa, (digiuno) desü,
disü,(pidocchieria)pessenteréa,
(risparmio)risparmio,
(spilorceria)esusità, spilorsada,
spilorseréa
avaro- avaro, (essere a.) vègn de
retègn, (rimprovero ad a.) cóssa
l’völ fàn di sò sólcc, salài zó?,
(avaraccio)avarù, ròspo, tegnù,
(essere avarissimo) iga ‘l sgranf,
(avarone cagnaccio) cagnàss,
(meschino)meschì, strass,
(misero)mìser, (raro) rar,
(spilorcio)esùs, spilòrs, spilorsù,
piàtola,(stitico)stìtech,(taccagno)
tacàgn*
avellana-(frutto)olana, nusèla,
(nocciuola) nissöla
avello- (monumento) monümènt,
monümét,(sepolcro)sepólcro,
sepulcro,(tomba)tómba*
avemaria- avemarìa, aemaréa, (a. dei
morti) pàter di mórcc,(sera) sira,
séra
avena- biàa de caài, éna, (biada)
biàa, i biàe
Averara(loc.) - Vrèra [i bocalù de
(soprannome)]
avere- (possessione)avére,
(possesso)possèss, (averi,
ricchezza) béni,richèssa* (denaro)
danér, arzàm, conquìbul
  avere- (verbo, possedere)iga, ì, (a.
con sé) iga dré, (a. cosa senza
fatica) troà la papa facia, (a. molto
da fare) iga méle braghér de fà,
(non a. da fare o da dire) èss iscüs
de fà, de dì, (averla con uno)
ìghela sö con vergü,(ricevere)
ricév, risseì, (tenere)tègn, tegnì
averla- (nome generico delle averle)
cagna, cagnòt, gadöla, gagèta,
gagiöla, gasèta, gasöla, gasölòt,
gasòt, (a. cenerina)gasöla
frisunéra pìcola, gasöla senerina,
sfrisunéra,(a. maggiore)gasöla de
montagna, gasöla d’la név, gasöla
frisunéra, gadölì, gasölì
aviario - (uccelliera)passeréra
Aviatico(loc.) - Aviàdech [i tacù de
(soprannome)]
avidamente - (con voracità)a
strengulù
avidità- avidità, (a. insaziabile) mal
de la lüa, (brama) àmpia,
(avarizia) avaréssia, aaréssia,
varìssia, (desiderio) desidére,
àmpia, disinvìs, dinvìs,
(ingordigia)ingordìsia, ingurdìsia,
(golosità) golusità,(voglia)òia,
vòia
avido- àvido, (a. di cibi delicati)
lecàrd, (avidissimo) sat, ingùrd
compàgn del sat, (a. di
guadagnare) fà di sólcc sö ‘n
d’öna pèl de piöcc, (avaro) avaro,
(desideroso)desiderùs*, (goloso)
golùs,(incontentabile)
incontentàbel,(ingordo) ingùrd,
(insaziabile)ingùrd compàgn del
sat
avito- (antico) antìch
avo- (nonno) nóno
avuto- üt
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
avvalere -(valere)val, valì, alì
avvalersi - (approfittarsi) prealìs
avvallamento- (frana)frana*,
rinada, saàgia, dragù, regù,
(incavo)incào, (profondità)
profondità*, (valle)val
avvallare - (declinare) declinà,
(franare)franà*,regunà, regunà,
rinà zó,(scendere)vègn zó, indà
de ‘n zó,(sprofondare)sprofondà
avvallato- (profondo)profónd
avvalorare - (confermare) confirmà,
(ingagliardire) ingheardì,
ingaiardìs,(sostenere)sostègn,
sostegnì
avvampare- scalmanàs, (ardere)
bampà, (bruciare) brüsà,
(infiammare) infiamà,(infocare)
infogà,(strinare)strinà, scambörlì
avvantaggiamento- (miglioramento)
migliuramét
avvantaggiare- vantagià, antagià,
(acquistare) aquistà, (migliorare)
migliurà
avvantaggiarsi- (approfittarsi)
prealìs,(prevenire)preegnì
avvantaggiato- asiàt
avvedersi- maià la fòia, dà sö
d’orègia, (capire) capì,(trovare)troà
avvedimento - (avvertenza) aertènsa,
(correzione)coressiù*,
(intelligenza) inteligènsa
avvedutezza- (prudenza)prüdènsa*,
(sagacia)dritüra, indritüra
avveduto- (accorto) acòrt, (astuto)
bargnifù, margnifù, striù, (cauto)
càöt,(intelligente) inteligènt,
(prudente)prüdènt*, (sagace)
giotù,(savio)sàe
avvelenare- velenà,(infettare) infetà,
(tossicare)tossegà,(uccidere)
copà, mandà al creatùr
  avvelenato -(velenoso)velenùs
avvenente - (bello) bèl,(elegante)
elegànt*, (grazioso) grassiùs
avvenenza - (bellezza) belèssa,
(gentilezza) gentilèssa, (grazia)
gràssia
avvenimento- (accidente) assidènt,
(avventura)aventüra*, aentüra*,
(caso) caso, cas, (fatto) fato,
(storia)stòria
avvenire- (in a.)aegnì, aègn,
(accadere) söcéd, söcedì,
(capitare) capità, (incogliere)
imbatìs bé (omal),(riuscire)
reüssì,(succedere) söcéd
avventare- (gettare) getà,(muovere)
möv, möì,(tirare)tirà, trà
avventarsi- borì adòss a ergü
avventatezza - (coraggio) coragio,
fìdech,(rischio) ris-cio, rìsech
avventato - (coraggioso) coragiùs,
(frettoloso)fressùs, (fare lo sbadato)
fà ‘l Tóne, (imprudente)imprüdènt*,
(precipitoso)precipitùs*, (rischioso)
ris-ciùs*, (sbadato)sbadàt*,
(sconsiderato)strambo
avventizio- (provvisorio)proisòre
avvento- advènt
avventore- aventùr,(frequentatore)
frequentadùr*
avventura- aventüra*, aentüra*,
(fatto) fato,(pericolo)perìcol,
(rischio) asardo, ris-cio, rìsech,
(storia)stòria,(ventura)sórt
avventurare- (arrischiare) asardà,
risigà, ris-cià, ‘ndà a rés-cio,
(cimentare) cimentà,(rischiare)
ris-cià
avventurato- (fortunato) fortünàt,
fürtünàt, incaegiàt
avventuroso- (arrischiato) rissólt,
rissolüt, asardùs, ris-ciùs
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
avverare- (a. alcunché) verificà,
(realizzare)realisà
avversare- (contrastare) contrastà*,
contristà,(odiare) odià, iga in öde,
(opporre)oponì, (proibire)proebì
avversario- aversare,(litigante)
litigante, (nemico)nemìs
avversione- aversiù, (disgusto)
desgöst,(inimicizia)desamicìssia,
(nausea)arléa, aschér, nàösea,
süspìs, mal del satù,(odio)öde,
(ripugnanza)repögnansa,
ripögnansa, ribrèss
avversità - (disgrazia) disgràssia,
(infelicità)infelicità*, (sfortuna)
desfortüna, deslipa
avverso- (contrario) contrare,
(nemico)nemìs
avvertenza- aertènsa, (avviso) avìs,
aìso, (considerazione)
considerassiù, riflessiù, (consiglio)
consèi, (cura) cüra,(osservazione)
osservassiù, (prefazione)
prefassiù*
avvertimento - (avviso) avìs, aìso,
(accenno) sègn,(istruzione)
istrüssiù*, (partecipazione)
partecipassiù*, (richiamo)riciàm*
avvertire- aertì, (accorgere) rincórs,
rincorzì, (ammonire) fà öna
patèrna, (avvisare) isà, visà,
(chiamare) ciamà, (conoscere)
conòss, cognòss, (considerare)
considerà, (consigliare) consiglià,
(dire) dì,(notare)notà,(osservare)
osservà, dà de mét,(sentire, udire)
sentì, sènt,(vedere)èd, edì, vèd,
vedì
avvezzamento- (esercizio) esersésse
avvezzare- (assuefare) assüefà,
(educare)edücà*, (esercitare)
esercità
  avvezzo -(essere a.,usare)üsà
avviamento- aviamènt, inviamènt,
inviada, (educazione) edücassiù,
(movimento)möimènt, müimènt,
(partenza)partènsa*,(principio)
prensépe,(tendenza)tendènsa*
avviare- avià, invià,(addestrare) tirà
fò, leà fò, (andare) indà, (rifl.)
aviàs, inviàs là, oltàs (inversàs)
indré i màneghe, (cominciare)
comensà, tacà, avià, invià,
(digrossare)sgrossà zó,(fare) fà,
(impiantare)impiantà, impientà,
(incamminarsi) incaminàs,
(indirizzare) indirissà,
(principiare)prinsipià, (procedere)
procéd*, procedì*
avviatura- (principio)prensépe
avvicendare - (cambiare) cambià,
(sostituire)sostitüì *,(succedere)
söcéd
avvicendarsi- dàs la müda
avvicinare- (rifl.)vègn apröf,
(accostare) dermà, (appressarsi)
redesàs apröf, (approssimarsi)
tiràga bèl,(rasentare)passa apröf,
sfrisà, (stringere) strèns, strenzì,
(unire)ünì, mèt insèma
avvilimento - (disperazione)
disperassiù, (sconforto)sconfórt*
avvilire -avilì, borlà zó i brass,
(disperare) disperà*, despiràs,
metìs i mà ‘n di cheèi, (biasimare)
biasimà, (degradare) degradà,
(disprezzare) spressà, pissàga
sura, despresià, (impaurire) fà
stremì, (mortificare)mortificà,
(umiliare)ümilià
avvilito- (abbattuto) abatìt, (debole)
débol, (umile)ömel
avviluppare- (aggrovigliare) intorcià
sö, (avvolgere) invoià sö, turcià sö,
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
(cingere) senzì, (circondare)
sircondà*,sercià, sircià,
(imballare) imbalà, (imbrogliare)
imbroià,(impigliare) impïà,
(intrecciare)intressà
avvinare- vinà, invinà
avvinato- invinàt, (rosso)róss,
(ubriaco)imbreàch, ciòch,
ciómbo, cimbo
avvinazzamento - (ubriachezza)
ciòca, ciuca,stónda, stópa
avvinazzare -(ubriacare)imbreagà,
imbriagà, inciocà, inciuchì,
(avvinazzarsi)indà ‘n cìmbalis,
(bere) biv
avvinazzato - (ubriaco)imbreàch,
ciòch, ciómbo, cimbo
avvincere- (cingere) senzì,
(impedire) impedì, (incantare)
incantà,(legare)ligà,(stringere)
strèns, strenzì,(unire)ünì, mèt
insèma
avvinghiare- (rifl.) invincàs,
(abbracciare)brassà fò,
(circondare) sircondà*,sercià,
sircià,(legare)ligà,(stringere)
strèns, strenzì
avvio- (avviamento) aviamènt,
inviamènt,(principio)prensépe
avvisaglia -(combattimento)
combatimènt*, combatimét*
avvisare- isà, visà,fà saì (l’òm visàt
l’è mès salvàt), (ammonire) fà öna
patèrna, (consigliare) consiglià,
(dire) dì
avviso- avìs, aìso, (manifesto)
manifèst, patàfia, (bando) band,
(bollettino) boletì, (cartello) cartèl,
(consiglio) consèi,(star sull’a.)stà
sö la sguàita, (a. dall’altare) dì fò
ergót in césa,(imbeccata)
imbocada*, (istruzione)istrüssiù*,
  (notificazione)notificassiù,
(notizia)notìssia, nöa,(opinione)
opiniù, üpiniù, (parere)parér,
(partecipazione)partecipassiù*,
(progetto)progèt, (pubblicità)
püblicità*, reclàm*, (sapienza)
sapiènsa*,(segnale)segnàl
avvistare- (guardare) ardà,
(osservare)osservà, dà de mét
avvitare- invidà
avviticchiare- (attorcigliarsi)
insirciolàs, intorciàs atùren,
(stringere) strèns, strenzì
avvivare- (animare) animà,
(eccitare) fogà sót,(incoraggiare)
incoragià, fà coràgio, fà sö coràgio
avvivatoio- invïadùr
avvizzire- deentà flògn, (appassire)
impassì,(increspare)ingrespà, fà
sö di grèspe, (sfiorire) sfiurì*,
sfiurì*
avvizzito- (floscio) sflògn
avvocato- aocàt (no gh’è catìa càösa
che no tróe ‘l sò aocàt),
(avvocatucolo) aocadèl,
(difensore) difensùr, (protettore)
protetùr
avvocatura- aocadüra
avvolgere- fà sö ergót, invoià sö,
turcià sö, (accartocciare,
aggrovigliare) scartossà, intorcià,
(ammantellarsi) intabaràs,
(arrotolare) rödelà sö,
(attorcigliarsi) insirciolàs, intorciàs
atùren, (cingere) senzì, (circondare)
sircondà*,sercià, sircià,
(contorcere) stórs, bestórs,
(coprire) quarcià, (fasciare) fassà,
bendà, (imbrogliare) imbroià,
(avvolgersi, infagottarsi) infagotàs
sö,(muovere) möv, möì, (torcere)
stórs, storzì, storgì, sturzì, torzì, tórs
     

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA
Dizionario italiano - bergamasco a cura di CARMELO FRANCIA e EMANUELE GAMBARINI
avvoltoio- (rapace)ravàss
azienda- asiènda*,
(amministrazione) aministrassiù,
(impresa) imprésa,(industria)
indüstria*,(negozio)negòsse
azione- assiù, (a. disonesta)
bislacada, (a. indegna)
visdecassada, (a. oscena)
porselada, (faccenda) fassènda,
bragherada, braghér, (fatto) fato,
(funzione) funsiù, (impresa)
imprésa,(lavoro)laùr, laorére,
(opera)övra, òpera, (a. sudicia,
troiata)troiada, (volontà)olontà
azionista- assiunésta
azzannare- (addentare) pïà, sgagnà,
(prendere)ciapà, catà, tö,
(stringere) strèns, strenzì
Azzano S. Paolo(loc.) - Sà [chèi de
la Mara de (soprannome)]
azzardare- (osare)olsà, ascàs, iga
müso,(rischiare)ris-cià
azzardo- asardo, (rischio) ris-cio,
rìsech
azzarolo- (pianta) lasarì
  azzeccagarbugli- (imbroglione)
imbroiù, intorciù, pastissù
azzeccare- (imbroccare) incontràla,
imbociàla, (indovinare)indüinà,
indöinà, indüinàla, intopàla,
(picchiare)picà
azzimare- (ornare) ornà, feità,
(profumare) perfömà
azzimarsi- (far toletta)fà toalèta
azzimato-  (lindo)inchicheràt,
(profumato)profömàt*, pröfömàt*
azzittire - (tacere)tas, tasì, cusìs sö la
bóca
Azzone(loc.) - Sù  [i süch / i süchècc
de (soprannomi)]
Azzonica(loc.) - Sónga [i crape-fine
de (soprannome)]
azzopparsi- insopàs
azzuffamento- (rissa)lite
azzuffarsi- rampàs adòss, picàs sö i
cröste, tacà lite, (combattere)
combàt, (discutere) discüt,
(rissare)tacà lite
azzurro- asör, blö, (turchino)blö,
törchì, türchì